Colimator

Sistem de sănătate bolnav, dar victima e poporul

  Trăim de un secol cele mai mizerabile timpuri din istoria omenirii, cînd minciuna este impusă ca adevăr iar adevărul […]

 

Trăim de un secol cele mai mizerabile timpuri din istoria omenirii, cînd minciuna este impusă ca adevăr iar adevărul ca minciună, cînd criminalii devin eroi iar eroii devin criminali, cînd iubirea de țară devine infracțiune iar trădătorii de țară sînt omagiați pe plan internațional, cînd religia creștină ajunge în țările creștine un pericol, cînd devine firesc să fii homosexual și la fel de firesc homosexualii să înfieze copii, cînd discriminarea pozitivă răpește dreptul celor merituoși în favoarea inepților, cînd să spui adevărul nu este politically correct, cînd în doar un deceniu Europa (în primul rînd țările nordice) a transformat zeci de femei în ministru de război (adică, în loc să dea naștere la vieți omenești, principala menire a femeii, ele conduc din birou trupe care răpesc vieți), cînd întreaga politică a Planetei înseamnă să îmbogățești 1% din locuitori prin sărăcirea celorlalți 99%, cînd totul este transformat în afacere.

Sportul, care de 2.700 de ani, de la primele Jocuri Olimpice din Grecia antică, a fost o activitate desfășurată din plăcere, a devenit o afacere care urmărește profitul cu orice preț, un profit cît mai mare și patronii obțin, într-adevăr, profituri enorme. Plăcerea s-a transformat într-un stress care răpește tot mai multe vieți de sportivi. Dar aceștia sînt totuși puțini. Mult mai multe, infinit mai multe, sînt victimele medicinei moderne.

Trecem în România ultimelor luni, din scandal medical în scandal medical. Dar nimeni, nimeni, nu pune punctul pe i. Totul a început cam acum un veac, odată cu dezvoltarea industriei petrochimice.

La începutul sec XX, fundațiile Carnegie și Rockefeller l-au subvenționat pe evreul Abraham Flexner (1866-1959), care nici măcar nu era medic, să analizeze starea educației medicale din Statele Unite. Raportul întocmit de acesta în anul 1910 propune în final reforme în pregătirea doctorilor. Lobby-ul făcut de evrei, care deja se lansaseră în industria farmaceutică, a condus la recunoașterea oficială a raportului Flexner: medicina tradițională (naturală) a fost interzisă, fiind catalogată ca o escrocherie (!); școlile în care se preda aceasta au fost desființate; admiterea la facultățile de medicină se făceau în urma unui sever trial fiind admiși doar cei care se angajau să prescrie exclusiv medicamentele chimice produse în fabrici; cei care prescriau “leacurile populare”, chiar dacă acestea însănătoșeau de sute de ani bolnavii, erau eliminați din corpul medical. Pentru profitul producătorilor de medicamente, s-au prescris medicamente inutile care conduceau la dependență, medicamente care aveau efecte secundare care puteau fi combătute doar cu alte medicamente, medicamente netestate care s-au dovedit ucigătoare. Profitul a fost pus mai presus de viața oamenilor. De menționat faptul că Abraham Flexner a fost fratele mai mare al sionistului Bernard Flexner (1882-1946), consilier al delegației sioniste la Conferința de pace de la Paris (1918-1919) și unul dintre fondatorii CFR (Council of Foreign Relations).

Conferința Organizației Mondiale a Sănătății de la Alma Ata din anul 1978 (finanțată de Banca Mondială și Fundația Rockefeller) a internaționalizat recomandările din raportul Flexner (pentru mai multe amănunte, v. dr. Ghislaine Lanctot – “Mafia medicală”). Cu alte cuvinte, țările membre OMS au ales să-și oblige locuitorii să contribuie la îmbogățirea fabricanților de medicamente în dauna propriei sănătăți.

O remarcabilă  luptătoare pe cont propriu împotriva consecințelor raportului Flexner este această doctorița canadiană Ghislaine Lanctot (ns. 1941). Exclusă din sistemul medical pentru faptul că își permitea să recomande pacienților “leacuri băbești”, eficiente, adică medicamente naturale al căror efect benefic era dovedit de sute de ani în locul medicamentelor sintetice, ea a publicat cartea “Mafia medicală“ în care a dezvăluit cum dorința de profit a marilor companii de medicamente, deținute în general de evrei, este mai presus de viața oamenilor. De asemenea, merită de verificat dacă mai există pe youtube un filmuleț de cca. o jumătate de oră cu declarațiile și explicațile ei.

În urmă cu 5 ani, m-am trezit cu mari probleme la genunchiul stîng. Mergeam sprijinit în baston, iar ca să urc scările trebuia să mă țin de balustradă. Am încercat unguentele cărora li se făcea reclamă la TV – durerea îmi trecea pentru un sfert de oră, după care revenea. Bunul meu prieten, părintele profesor Mosor de la Tîrgu Neamț (Dumnezeu sa-i dea sănătate!) mi-a recomandat un leac popular, și anume în ½ l. spirt medicinal să pun două lingurițe de sare grunjoasă și două lingurițe de sare de lămîie după care să agit vreo săptămînă (se dizolvă foarte greu) – apoi, am început să îmi ung genunchiul, care după o săptămînă a scăpat de dureri. Am scăpat de dureri, cu o cheltuială minimă, privînd astfel de profit companiile de medicamente cărora pînă atunci le dădeam bani doar pentru a mă amăgi cu amînarea durerii pentru un sfert de ora.

Victor Ciorbea, un fost prim-ministru despre care se vorbește foarte puțin de rău, a fost de fapt cel mai mare dușman al sănătății poporului român. El ne-a răpit dreptul pe care îl aveam pînă atunci la asigurarea gratuită a sănătății (nu am probe să îl acuz de corupție, dar am dreptul ca în sinea mea să nu cred că a făcut această imensă porcărie dezinteresat). Prin inființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și obligarea tuturor cetățenilor de a contribui la îmbogățirea mafiei medicale, el a deschis o cutie a Pandorei. Gîndiți-vă la următorul lucru: dacă înainte, cînd pentru români o pastilă din medicamentul x costa să zicem 10 bani și aceasta ajungea dintr-o dată la 10 lei pe care românii ar fi trebuit să-i plătească, ieșea scandal mare. Dar cînd pastila de 10 bani este plătită cu 10 lei de la buget, nu-i pasă nimănui. Chiar dacă astfel, sîntem jefuiți cu toții.

Michael Moore a realizat un film extraordinar („Cine e mai bolnav, sistemul sau pacientul?”) din care aflăm că în Cuba (unde sănătatea este asigurată gratuit) una și aceeași pastilă costa de peste 100 de ori mai puțin decît în SUA!

Ceea ce am scris pînă acum s-ar putea să vă pară fantasmagorii, o falsă teorie a conspirației în domeniul medical. Ca să fiți edificați, citiți pe net raportul Flexner, citiți cartea „Mafia medicală” și căutați filmul lui Michael Moore.

Teoretic, ar trebui să fiu revoltat de această situație. Dar nu, nu mai sînt. Puțin îmi pasă. Datorită lui Victor Ciorbea, Adrian Năstase, Emil Boc și Victor Ponta eu nu mai obțin venituri și nici nu am asigurare medicală. În schimb, anul trecut am primit de la ANAF o somație să plătesc vreo 2.200 lei asigurări medicale pentru anul 2012! Așa îmi trebuie, dacă m-am dus la revoluție!

Mă rog la Dumnezeu ca atunci cînd o veni timpul hotărît de El, să mă ia din casă, în somn, să nu mai calc niciodată în spitalele în care a trebuit să mă ocup degeaba de părinții mei.

                                                                                                       Dan Cristian IONESCU

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*