Observator

Un Oscar pentru o altă Americă

În cele două săptămîni de dinainte de duminica trecută, cînd au fost premiile Oscar, presa occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, a...

În cele două săptămîni de dinainte de duminica trecută, cînd au fost premiile Oscar, presa occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, a făcut un promo nebun pentru filmul lui Clint Eastwood, „Lunetistul american”. Se părea că nimic nu-l va opri să ridice 6 statui, la cele 6 competiţii unde fusese selecţionat: cel mai bun film, cel mai bun actor, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu etc. Mai bine spus, a fost un promo de-a dreptul indecent, în realitate pentru mesajul politic al filmului, acelaşi ca în toate filmele cu Rambo ale lui Silvester Stallone, ale lui Chuck Norris, cu eroi americani invincibili, care au spulberat tot ce le-a ieşit în cale de la al II-lea război mondial încoace, sovietici, chinezi, vietnamezi, cubanezi, arabi, aproape toate naţiile. După cum arată şi titlul lui, filmul, altminteri bine făcut, un western unde cowboy-ul clasic a fost înlocuit cu un trăgător de elită, a avut în America un mare succes de box office, a ridicat, pretutindeni, în picioare sălile, a produs o mare mîndrie patriotică tinerilor, s-a aplaudat, fluierat, aclamat, strigat „Yes, Yes, Yes”, cu cele 200 de „ţinte” lovite toate direct în cap, eroul principal a devenit erou naţional.

Filmul cu killer-ul nevăzut părea că a picat pe piaţă tocmai la ţanc. Cu două zile înainte de mega-evenimentul de la Hollywood, la Washington, istorici şi experţi militari au anunţat că, de la naşterea SUA, din 1776, deci de 240 de ani, SUA au purtat războaie 220 de ani (?!), că, practic, toţi preşedinţii americani, fără nici o excepţie, au fost „preşedinţi în vreme de război” (war time presidents); că de atunci încoace americanii s-au bătut absolut cu toată lumea, cu indienii nord-americani, cu englezii, francezii, spaniolii, mexicanii, băştinaşii din insulele Pacificului (Fiji, Gilbert, Samoa, Filipine etc.), cu chinezii, piraţii de toate naţiile şi de pe toate oceanele, s-au bătut între ei ca orbii şi au murit cu sutele de mii (625.000 de morţi în Războiul Civil din 1861-65), s-au bătut cu aproape toate ţările Americii Centrale şi de Sud; cu germanii şi italienii, au bombardat România, îndeosebi Bucureştii (7.693 morţi şi 7.809 mutilaţi), cu japonezii, coreenii, vietnamezii, cambodgienii şi laoţienii, cu libanezii, irakienii, sirienii, afganii, iranienii, cu ţări africane, cu ruşii bolşevici, în 1919-1921 etc. Deci, două zile după publicarea în premieră a acestei liste nefericite, urma ca ea să fie „onorată” cu cîteva Oscaruri şi, astfel, la nesfîrşita înşiruire de bătălii şi morţi să se mai adauge încă un război, unul virtual, cinematografic, dar făcut după o poveste reală, războiul din Irak al lunetistului Chris Kyle. Totul părea să meargă strună, în preziua premiilor mogulii din industria filmului au dat asigurări că pelicula nu conţine nici un mesaj politic (atunci, de ce, oare, Bagdadul a anunţat chiar în sîmbăta aceea, că filmul este interzis în Irak?), criticii de film din interiorul sistemului şi al maşinăriei de propagandă au afirmat că filmul este „un fenomen cultural autentic” (cum adică, un tip care împuşcă în cap 160 de oameni în 100 de minute este „un fenomen cultural autentic”?), criticii independenţi au întrebat cum a ajuns, de fapt, lunetistul respectiv în Irak, de ce domnul regizor Eastwood n-a explicat, măcar într-o singură propoziţie, cum au minţit foştii Bush Jr. şi Dick Chenney cu războiul din Irak şi au mai spus că filmul este făcut pentru ameţiţi şi spălaţi pe creier. Faimosul regizor american Michael Moore (Fahrenheit 9/11, Una mare, Capitalism: o poveste de dragoste etc.) a zis, şi el, cam aceleaşi lucruri despre „capodopera” colegului Clint, în plus că „lunetiştii sînt toţi nişte laşi, care stau ascunşi şi omoară oameni”, şi că n-ai ce să aplauzi la ei, nici îndemînare, nici curaj şi nici patriotism. Iar apoi, a venit dezastrul. „Lunetistul american” n-a luat aproape nimic, un amărît de Oscar pentru „montajul sonor” (ce o fi de premiat la chestia asta, „montajul sonor”, poate tăcerea amortizorului de sunet de la puşca lunetistului…). De necrezut, la Hollywood, duminica trecută, nu au cîştigat cei cu războiul, cu Pentagonul, cu complexul militar-industrial-financiar şi cu băieţii macho. Premiile mari s-au dus toate către un regizor hispanic, mexicanul Alejandro Gonzáles Iñarritu, echipa şi filmul său, Birdman, o poveste de viaţă.

Birdman, filmul câștigător al regizorului

Birdman, filmul  câștigător.

A fost, vorba unui coleg de presă, un Oscar hispanic. De ce? Credem că dintr-un motiv îngrozitor de politic, pe care puţini oameni deştepţi şi influenţi ai Americii l-au înţeles. Anume că, în următoarele decenii, problemele SUA vor înceta să mai fie militarismul, războaiele, expansionismul globalist şi dominaţia mondială, cu opţiunea forţei. În 2-3 decenii, problema nr. 1 a Statelor Unite ale Americii va fi una existenţială, în sensul că establishmentul politic american actual va risca să-şi piardă controlul şi dominaţia nu în lume, ci chiar în propria ţară. În 1960, în SUA erau 5 milioane de hispanici şi asiatici, astăzi sînt 60 de milioane, în 2050 numai hispanicii vor număra peste 100 de milioane (25% din populaţie), americanii de origine europeană vor fi o minoritate, iar Mayflower va fi istoria unui grup nord-american minoritar. Cuvîntul imigrare este pe cale să dispară din vocabularul americanilor realişti, cîţiva folosesc deja altul, invazie, unii spun că Reconquista, adică recucerirea Sudului, luat de două secole încoace de la Mexic, a început.

Oscarul hispanic 2015 este un semn că vîntul a pornit să sufle, cu tot mai multă putere, dinspre Sud, de dincolo de Rio Grande, şi că profeţia Reconquistei se împlineşte.

                                                                                                      Radu TOMA

Sursa: http://www.ziartricolorul.ro/un-oscar-pentru-o-alta-america/

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>