Suntem cu ochii pe voi!

Ştifturi

Balastul fuduliei  acestea cu patriotismul local, deşănţat şi desuet, a rămas din anul 2007, când mai tot sibianul de rând...
Balastul fuduliei  acestea cu patriotismul local, deşănţat şi desuet, a rămas din anul 2007, când mai tot sibianul de rând...

Balastul fuduliei  acestea cu patriotismul local, deşănţat şi desuet, a rămas din anul 2007, când mai tot sibianul de rând se împăuna cu titlul onorific de locuitor al unei capitale europene a culturii. Titlul a fost efemer şi împărţit pe jumătate cu cei din Luxemburg, ţara aceea care, în caz de timp nefavorabil, îşi ţine războaiele în sala de sport. Dar datul din coate la ieşitul în faţă pentru faza naţională a concursului „Cel mai tare din parcare” a rămas totuşi, ea fiind întreţinută anual de moldoveanul delapidator Costică Chiriac, cel cu festivalul internaţional de circ, deşi el susţine că-i de teatru. Aici avem parte anual de recorduri, care de care mai mincinoase şi mai ilare. Începând cu numărul de spectatori, care depăşeşte în fiecare an recordul ediţiei anterioare, lansându-se nişte cifre fantastice de spectatori stradali, care depăşesc cu mult numărul locuitorilor, împreună cu al turiştilor care ne vizitează oraşul într-un an întreg şi terminând cu scălâmbăielile în vârf de băţ sau de macara la cea mai mare înălţime şi alte tâmpenii de felul acesta. Recorduri false şi ridicole, care nu pot decât să stârnească dispreţul sau cel mult zâmbetul ironic al oamenilor care judecă limpede. Aceştia realizează instantaneu că tot acest „Festival Internaţional de Teatru Sibiu” (FITS) este o mare cacealma prin care se căpuşează sume enorme  de bani publici. Diverse improvizaţii şi specta­cole de circ stradal sunt prezentate ca fiind acte artistice, deşi nu au nimic comun cu spectacolul teatral autentic. La fel de paralel este cu actoria şi „marele om de cultură” Constantin Chiriac, în fond un impostor şi escroc de duzină care trebuia să fie demult în puşcărie pentru toate hoţiile sale! Mai sunt şi alţii care deturnează bani publici sub pretexte culturale: Ovidiu Dragoman (directorul fără studii al Casei de Cultură a municipiului Sibiu), Hilarius Johannes Konstantin Schmidt (fost Constantin Stoiculescu) cu al său Festival de Jazz, tripleta Răzvan Marcu – Florin Staicu – Claudiu Gavrea cu o.n.g.-ul lor „Asociaţia Sibiu 1191″, creată special pentru sifonatul banilor „culturali”. Toate aceste hoţii se fac sub patronajul primarului Klaus Iohannis, care probabil că are şi el partea sa de „mălai”, din moment ce a participat direct şi personal la o astfel de pungăşie cu iz cultural la doar trei luni de la prima sa alegere ca primar, în anul 2000, când cu „Zilele culturii bavareze”. Dacă tot am vorbit de căpuşele culturale, care sug banii publici – unii dintre aceştia mai sug şi altceva, că-i „trendy” între „băieţii de băieţi” – iată că acum am fost invadaţi şi de căpuşele autentice care se hrănesc cu sânge de la oameni şi animale. La sfârşitul anului trecut scriam că ocupăm locuri fruntaşe în topurile corupţiei sau ale ilegalităţilor. Astfel, pomeneam de fostul prim-procuror Florin Apostu, arestat pentru acte de corupție, vorbeam de Sibiu, judeţul cu cei mai mulți falși handicapați şi cu cei mai mulţi bani necuveniți oferiţi de către primării sub formă de „sporuri speciale” propriilor salariaţi (electorat conştiincios la alegeri şi fidel primarilor aflaţi în funcţie!), scriam despre rețeaua de escroci pe internet de la Sibiu şi scandalul furturilor de combustibil de la ISU Sibiu. Acum, iată că suntem primii pe ţară şi la căpuşe, mai precis la numărul de oameni muşcaţi de aceste insecte parazite.

Centrul sufocat de terase, mai ceva ca faleza din Costineşti în plin sezon estival. Doamne „feri” de un incendiu pe Corso sau o urgenţă medicală, că nici nu poate intra maşina pompierilor sau salvarea din cauza cârciumilor de pe carosabil şi trotuare, înghesuite una în alta. Bieţii pietoni sunt obligaţi să facă slalom printre mese şi fotolii în miros de mâncare râncedă şi bere stătută. Este o ţigănie şi o dezordine care numai cinste nu face oraşului, iar impresia    pe care şi-o fac turiştii dornici să viziteze un oraş medieval, nu o stradă – bodegă, este catastrofală. Era de înţeles dacă erau câteva terase amplasate în faţa restaurantelor perma­nente, care funcţionează în toate anotimpurile şi au amplasate toalete în interiorul localului, unde să se poată odihni un vizitator al oraşului preţ de o cafea sau în zilele toride de vară să se răcorească cu o bere rece sau o limonadă, dar nu poţi transforma întregul Corso în birt! Ce să mai vorbim de ganguri şi curţile interioare ale imobilelor de pe strada Nicolae Bălcescu, care sunt transformate în closete ziua, deoarece trebuie deversate undeva butoaiele de bere, după ce au adăpat găştile gălăgioase de localnici tăietori de frunze pentru câinii maidanezi, care umplu şi ei artera pietonală principală a oraşului. Frunze nu mai prea au de unde tăia, deoarece primarul nostru nu este iubitor de verdeaţă şi mai toţi teii de pe centru au fost tăiaţi, la fel cum s-a întâmplat şi cu castanii de pe Calea Dumbrăvii sau cu parte din arborii de pe alte străzi ale oraşului. Un pom a fost tăiat chiar acum, odată cu venirea primăverii şi deschiderea primelor cârciumi stradale. Patronul terasei amplasate pe str. Ni­colae Bălcescu, în faţa casei cu numărul 33, a dat ordin să fie tăiat un copac, deoarece în felul acesta mai câştiga spaţiu pentru încă o masă cu patru scaune! Alt patron, a amplasat o maşină de îngheţată în gang, lângă coşurile de gunoi ale locatarilor. Vă daţi seama ce interesat de igienă este afaceristul respectiv, care probabil şi-a şoptit în barbă: „Dă-i încolo de fraieri, cu sănătatea lor cu tot, bani să iasă, cât mai mulţi bani!”

Ce spui, Franz? Prin „lumea bună” a Sibiului circulă intoxicaţia că scrisoare de ameninţare anonimă adresată primarului la sfârşitul anului 2009, în perioada când acesta era viitorul premier al „prostănacului”, este creaţia directorului publicaţiei noastre, Marius Albin Marinescu. Păi, măi clevetitorilor, doar idioţii din născare pot să aibă idei de felul acesta, din moment ce Marinescu l-a criticat pe slăvitul primar în nenumărate rânduri pe posturi de televiziune naţionale şi a scris o mulţime de materiale de presă, însoţite de documente probatorii, pe care le-a semnat! Ce rost avea să comită gestul laş de a compune o scrisoare anonimă şi puerilă, cu ame­ninţări oligofrene şi inutile, din moment ce l-a înfruntat în mod public pe acest Ceauşescu Doi sibian şi a depus o serie de plângeri penale împotriva multiplelor potlogării comise de primar? Scrisoarea aceea penibilă a fost doar un pretext pentru asigurarea pazei locuinţei de pe strada Bâlea a familie Iohannis, aşa că nu este exclus ca autorul ei să fie chiar însuşi primarul sau un trepăduş personal. Şi pentru că tot am adus vorba despre acel planton abuziv, executat de poliţia locală, menţionăm că datorită blamatului Marius Albin Marinescu, mai precis a plângerii penale depusă de acesta, a dispărut echipajul care păzea non-stop casa Herr-ului pe banii voştri, chiar şi când acesta era plecat în concedii. Acum caralii s-au mutat pe o străduţă alăturată şi în benzinăria din apropiere, dar nu mai sunt aşa vizibili şi nici nu mai stau la permanenţă. Iată ce declara presei, la începutul lunii aprilie a acestui an, chiar Măria Sa, Klaus Werner Iohannis despre aşa-zisa scrisoare ameninţare: „Nu am mai primit niciun răspuns de la cei care anchetează cazul. Bănuiesc faptul că nu au date noi. M-aș fi bucurat să se clarifice această situație, dar recunosc că nu sunt foarte deranjat”. Să te crăcănezi de râs, nu alta.  Scrisoarea lui Iohannis este mai comică decât „scrisoarea pierdută” a lui Caragiale! Primarul sibian şi cu preşedintele american John Fitzgerald  Kennedy, asasinat la Dallas în 22 noiembrie 1963, „ăi” mai vânaţi oameni din lume! Alo Herr, „las-o în sânge”, că s-a învechit subiectul şi s-a îngălbenit scrisorica aceea veche de doi ani şi jumătate, aşa  că degeaba încerci să mai resuscitezi subiectul, că lumea s-a curvit şi este mai interesată de nunta lui Pepe sau de meciul pierdut de Steaua pe teren propriu, decât de prăfuitul „proiect Iohannis”. Trebuie musai să-ţi expediezi o epistolă de ameninţare nouă, este timpul pentru „Scrisoarea a II-a”, de Klaus Werner Iohannis. Vezi să-ţi chemi şi slugile din presa sibiană ca să imortalizaţi împreună emoţionantul moment în care deschizi plicul, supravegheat fiind de către cei de la ISU şi un echipaj antitero de la SRI, ca nu cumva să fie o bombă sau antrax înăuntru. Ptiu, stuchi-te-ar mâţele de poznaş ce eşti, măi Klausi!

Concursul rubricii. În ultimul număr din „Justiţiarul sibian” am oferit un premiu pentru recunoaşterea persoanei din fotografie, recompensă care se suplimenta în cazul în care se specifica şi locul unde este amplasat tabloul.

NYX

O singură persoană a identi­fi­cat eleva din imagine, un politician sibian foarte cunoscut, care doreşte să-şi păstreze anonimatul. Şcolăriţa este Carmen Georgeta Iohannis, soţia edilului nostru, pe vremea când se numea Lăzurca şi habar nu avea ce destin luminos o aşteaptă. Nu avea de unde să ştie că, în viitor, o noapte o să fie chiar soţie de prim-ministru! În schimb, locul „de cinste” unde se află amplasat tabloul nu-l ştie nimeni, decât doar familia şi eventual musafirii doamnei Georgeta Lăzurca, soacra domnului Klaus Iohannis, dacă-i apucă indigestia sau au probleme cu rinichii ori prostata, deoarece fotografia înrămată se află în buda comună din imobilul situat pe strada G-ral. Magheru, unde locuieşte mama-soacră!

NYXNYX

Dacă-i şef, atunci „mere” şi aşa! Până mai zilele trecute nici nu ştiam că există, la Sibiu, un anume domn Ion Vasilescu, comisar şi şef al Gărzii de Mediu. Nici de „faptele de vitejie” ale acestei Gărzi nu am auzit, deşi chiar că o astfel de instituţie ar avea mult de lucru într-un oraş ca Sibiul, unde autorităţile, dar şi unii locuitori, îşi bat efectiv joc de natură, distrugând pomii şi spaţiile verzi „într-o veselie”. Domnul Vasilescu a devenit mare vedetă pe internet, fiindcă a folosit maşina şi angajaţii instituţiei la transportatul mobilei de la dânsul de acasă, cu ocazia mutării într-o altă locuinţă. Probele abuzului în serviciu sunt evidente, fiind postate mai multe filmuleţe pe YouTube cu „Operaţiunea canapeaua, extremă urgenţă”, unde vigilenţii paznici ai mediului se opintesc să care catrafusele şefului la maşina Mediului, în timpul programului de muncă pentru care încasează salarii de la statul român. În fine, faptul acela a fost dovedit şi comentat prin presă. Problema pe care o prezentăm noi aici, în premieră, are legătură tot cu mutatul domnului „şăf” de la fosta locuinţă din strada Tribunei, numărul 31. Omul a plecat, a scăpat de foştii vecini cu care nu se împăca şi aceia au scăpat de el, dar în urma fostului locatar Vasilescu Ion a rămas în podul imobilului o mizerie de nedescris, acesta depozitând acolo parchetul vechi, înlocuit înainte de schimbarea locuinţei şi alte resturi nefolositoare. Nu doar că a blocat întreg podul(foto ), dar parchetul este depozitat pe o ţeavă de gaz, existând permanent pericolul fisurării conductei, datorită greutăţii parchetului aranjat alandala în  saci de plastic şi implicit al acumulării de gaze scurse, care poate declanşa o explozie devastatoare. După nenorocirea de la Sighet este normal să fim mai atenţi cu gazul metan. Se spune că omul deştept învaţă din greşelile altora, iar prostul nu învaţă nimic nici din greşelile lui. Poate pompierii vor întreprinde un mic control la faţa locului, demonstrând astfel că sunt mai activi şi mai incisivi decât Garda de Mediu, condusă de acest domn Vasilescu, cu mult timp liber la dispoziţie.

C. REBELU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>