Semnal

SEICUL DIN OGRADA MEA

Dar vedeţi dumneavoastră, nouă aici în provincie nu ni se părea că dracu-i chiar aşa de negru. Chiar mai ieri,...

Dar vedeţi dumneavoastră, nouă aici în provincie nu ni se părea că dracu-i chiar aşa de negru. Chiar mai ieri, povesteam la o crâşmă cu nume de strigoaică, cu nişte prieteni şi eram tare bucuroşi de îzbânda tinerei noastre generaţii de diplomaţi care i-a pus cu botul pe labe pe muscali în procesul de la Haga şi ne-au dat înapoi toată apa Mării Negre, pe care ne-o furaseră ucrainienii încă de pe vremea lu’ Stalin! Şi nu numai atât, că după cum aflaserăm noi, aveam să primim şi petrolul şi gazele metane aflate în străfundul mării! Aşa că ne-am zis că dă-o încolo de criză că a venit şi vremea noastră când la fel ca purligarii ăia din Kuweit vom sta cu burta la soare şi statul nostru democratic şi european o să arunce în noi cu bani de numa-numa! Că doar ăia care au petrol nu lucră nimic şi doar primesc bani, aşa pe gratis. Ne şi vedeam eu şi prietenii mei fiecare dintre noi, şeic la el în ogradă,  tolăniţi, înconjuraţi de baiadere şi balabuste, stând aşa degeaba şi aşteptând să vină factorul poştal cu banii. Şi chiar de ar fi fost cald la noi la fel ca la arabi şi ne-ar fi bătut soarele cât se poate de tare , chiar şi în cap, noi tot am fi stat aşa degeaba, că vorba ceea:,,Stăm, că de aia suntem plătiţi!” Şi zău, începusem să ne simţim tare bine cu toţii şi nu era om care să nu facă calcule ca să vadă câţi bani s-ar putea obţine din barilii ăia de petrol şi metri ăia cubi de gaz! Şi era veselie mare peste tot că în sfârşit dăduse norocul şi peste ţara noastră!

Dar criza care ne pândea şi despre care habar n-aveam că există şi-a arătat colţii şi ne-a muşcat pe ascuns şi cât se poate de pervers… Pentru că la câteva zile mai încolo, după ce sărbătorisem victoria asupra sărăciei, am citit în ziare că Tăriceanu şi guvernul deja vânduseră petrolul şi gazele noastre metane din marea noastră neagră şi că prin urmare eram din nou săraci lipiţi pământului ca la început şi ca de când ne ştim! Toate visele noastre de mărire şi îndestulare   s-au prăvălit în adâncul Mării Negre dracu s-o ia şi pe asta că n-avem niciun folos de pe urma ei.

Şi cum stăteam noi aşa supăraţi şi păgubiţi la crâşma aia cu nume de strigoaică, ne-am adus aminte de păţania unui vecin de-al nostru, coleg de navetă, de pe vremea lui Ceauşescu, care i-a învineţit pe drept, ochiul stâng nevestei, din motive de tulburare a ordinii sale interioare. Iată cum se petrecuseră lucrurile:,,Niculae al nostru, vecin şi navetist ca noi toţi de altfel, se culcase târziu după ce lucrase mult prin curte la o şură pe care voia s-o ridice până de Sânta Mărie. Obosit, adormise imediat şi nici una nici două, începuse să viseze. Ehei, visa el dar nu orice vis! Se făcea că stătea la o coadă mare la alimentară dorind să cumpere peşte că tare avea poftă. Şi era o vânzătoare faină care cântărea peşte şi amabilă că dădea la toată lumea fără excepţie care ce peşte îşi alegea. Unii luau peşte mai mare, alţii mai mărunt, care cum poftea. Şi aşa într-un târziu, că era coada lungă, îi vine rândul şi lu’ Niculae al nostru şi tocmai când să deschidă gura şi să spună care peşte doreşte, că el şi-l alesese cu ochii din coşul plin din galantar, numai ce aude bietul om vocea lui Nela, nevastă-sa, care strigă la el să se scoale că pierde trenul şi întârzie la fabrică…Atunci Niculai, zăpăcit şi nervos, odată se ridică din pat şi-i arde un pumn în ochi nevesti-sii spunându-i: Na, fă proasto!Altădată să-ţi ţii gura şi să nu mai laşi oamenii fără bunătate de peşte! Aşa şi noi cu criza asta ticăloasă care ne-a lăsat săraci că, nu ştiu cum să mă descarc şi zău că i-aş umfla un ochi lu’ Tăriceanu ca să se înveţe şi el minte şi să nu ne mai  vândă pe ascuns gazele noastre metane, barilii de petrol şi visele de mai bine ale românilor!

Eugen Jitariuc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>