Cap limpede

„Rupe frunză de urzică / S-o vândă boierilor”

    N-are cine… Printre tufe de urzici Cu basmaua înnodată, Chinuindu-se pe brânci O bătrână parcă așteaptă. N-are cine […]

    N-are cine…

Printre tufe de urzici
Cu basmaua înnodată,
Chinuindu-se pe brânci
O bătrână parcă așteaptă.

N-are cine s-o ajute
Nu-s copiii lângă ea,
Rezemată de gard plânge
Și își șterge lacrima.

Are pensia prea mică
Nu găsește ajutor,
Rupe frunză de urzică
S-o vândă boierilor.

Și-a făcut bășici în palme,
Dar nu simte rana lor,
Vindecă-i mâinile, Doamne,
Cu roua urzicilor.

Luați verdeață, domnilor,
Cumpărați de la bătrână,
Dați pomană mâinilor
Care cu trudă le adună!

Că aveți și voi o mamă
Ce v-asteaptă în grădină,
Cu bășici ieșite-n palmă
Să vă fie masa plină.

Nu vă rușinați de straie
E mai curată ca voi,
Spală cu apă de ploaie
Hainele-i parcă sunt noi.

Nu vă târguiți la preț,
Doar priviți-i mâinile,
Își va lăsa capu-n piept
S-ascundă lacrimile.

Veți simți atunci durerea
Unei bătrâne uitate,
Care mai are puterea
De-a spera în bunătate.

                                     Dorin DUMITRIU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*