Atitudini

Racul, broasca si stiuca in varianta liberala

Păi, băi aceştia, cele mai bune „recomandări” trebuie să fie date  chiar de activităţile şi faptele voastre în folosul comunităţii...

Păi, băi aceştia, cele mai bune „recomandări” trebuie să fie date  chiar de activităţile şi faptele voastre în folosul comunităţii de la care cerşiţi acuma voturi! Ori, la voi, cei trei muşchetari liberali, se observă mai mult goana după sporirea propriilor averi, nu interesul pentru binele public şi devotamentul faţă de sibienii pe care, chipurile, vreţi să-i reprezentaţi în Parlamentul la care vă strofocaţi să accedeţi!

{mosimage}{mosimage}{mosimage}Nicolae Neagu, Eugen Mitea şi Virgil Popa sunt cei trei care au împânzit oraşul cu propriile chipuri zâmbăreţe pe panouri enorme şi costisitoare, că liberalii sunt la guvernare, deci au bani şi, tot ei, ne bombardează cu mesaje amicale, pline de solidaritate. Fiindcă, aşa se doreşte o  scrisoare care începe cu „dragă vecine”! Acuma, câtă vecinătate poate să fie între apartamentul meu cu două camere, la bloc, şi viloaiele ăstora sau, la fel, câtă afecţiune poate fi între bogatul, care nu-l crede niciodată pe sărac şi acesta din urmă, rămâne un mister, demn de glorioasa epocă liberală pe care sper să o încheiem peste o săptămână. Ba, candidatul Mitea Eugen nu s-a mulţumit doar cu propria scrisoare adresată tuturor sibienilor, ci l-a pus şi pe taică-său să violeze cutiile poştale ale pensionarilor cu alt mesaj, în care Mitea senior povesteşte oamenilor în vârstă cât de cuminte a fost Genuţu în copilărie, cum făcea el caca la oliţă şi, mai apoi, ajuta bătrânele să trecă strada, chiar dacă ele nu doreau să traverseze, aşa că merită să fie votat! Păi, măi tataie sper că matale i-ai făcut cadou bijuteriile alea de 25.000 de euro, conform declaraţiei de avere, că doar nu vei fi fost mai scârţar decât cuscru-tău, care i-a donat 17.000 de lei (RON), conform aceleiaşi declaraţii de avere a fiului ăsta a lu’ matale, că băiatul are nevoie de bani, că acuma nu mai joacă zală sau poker, ca pe vremurile nostalgice descrise în misiva către pensionari, ci joacă la bursă, unde a câştigat, în 2007, 79.557 lei (tot RON !). Unde mai pui că „dragul vecin” stă într-un viloi de 500 m.p. spre care se deplasează când cu BMW-ul, când cu VW-ul, ambele maşini de vecin necăjit, la fel ca mine! Virgil Popa, candidat PNL la deputăţie şi ocupant al  fotoliului de viceprimar, lăsat cald de Mitea prin plecarea spre o funcţie mai bănoasă de director la Romgaz,este cel mai înstărit din punct de vedere imobiliar. În prezent este proprietarul a patru terenuri intravilane, unul forestier, o casă de locuit, două spaţii comerciale, patru apartamente în Sibiu şi cinci case P+E+M în Şelimbăr. Doar primele doua le-a construit înainte de 2007. Mai are trei autoturisme, dintre care un Audi Q7 si un BMW 318i cumpărate anul trecut. A vândut 12 apartamente în Şelimbar si un Audi A4. Are peste 845.000 euro in 5 bănci din Sibiu şi în 2007 a câştigat peste 71.000 lei (RON) din chirii. Din nou, băi aceştia, cum pot să fiu eu, un pârlit de gazetar, crescut şi îmbătrânit la bloc,vecin cu voi şi încă în mare tandreţe, din moment ce mă apelaţi cu „dragă”?! Nu vă este, măcar aşa un pic, ruşine?

   Cel de-al treilea, din acest trio de parveniţi şi îmbuibaţi, senatorul Nicolae Neagu, zis şi „Terminatorul” pentru măiestria cu care a ruinat fabrica “Metalcar”, nici măcar nu s-a mai obosit să-şi depună declaraţia de avere, ultima, de la Senat, datând din anul 2005.

    Acuma, să vă spun, stimaţi cititori, ce legătură văd eu între cei trei liberali şi animalele din fabula lui Alecu Donici, dar poate că este bine, mai întâi, să vă reamintesc versurile:

„Racul, broasca şi o ştiucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.

Şi la el toţi se înhamă:

Trag, întind, dar iau de samă

Că sacul stă neclintit,

Căci se trăgea neunit.

Racul înapoi se da,

Broasca tot în sus sălta,

Ştiuca foarte se izbea

Şi nimic nu isprăvea.

Nu ştiu cine-i vinovat;

Însă, pe cât am aflat,

Sacul în iaz nu s-au tras,

Ci tot pe loc au rămas.

Aşa-i şi la omenire,

Când în obşte nu-i unire:

Nici o treabă nu se face

Cu izbândă şi cu pace.”

Presupun că realizaţi că eu am văzut în sacul cu grâu chiar progresul pe care ni-l promit liberalii în această campanie electorală, deşi au demonstrat clar, în cei patru ani de când conduc România, că nu sunt capabili să ne aducă prosperitatea mult trâmbiţată! Dar, mergând mai departe cu imaginaţia şi alegoria, am reuşit să şi personific vieţuitoarele din fabulă.

Astfel, racul poate fi domnul Neagu, care deşi a realizat visul său de a deveni parlamentar, a dat tot înapoi, pierzând şefia locală a unui partid, un loc pe listele de candidaţi ale aceluiaşi partid şi a plecat la alt partid, care este nu doar în picaj, ci şi în vrie, în intenţia de vot a electoratului. La capitolul „Regresiune”, dânsul este specialist, aşa cum a demonstrat prin „punerea pe butuci” a fabricii „Metalcar”, al cărei manager a fost. Domnul Nicolae Neagu a reuşit să distrugă o întreprindere cu renume internaţional în fabricarea de caroserii, acţionarii hotărînd încetarea producţiei în AGA din 30 noiembrie 2007. Deci, iată că exact la un an după deces, pe 30 noiembrie 2008, foştii muncitori de la „Metalcar” pot, prin votul lor, să-şi exprime „recunoştinţa” pentru cel care i-a lăsat fără slujbe! Menţionez, doar în treacăt, câteva informaţii despre „activitatea laborioasă”  a conducerii „Metalcar”,  în frunte cu marele politician Neagu. La începutul anilor 90, imediat după privatizările „hei-rupiste”, firma producătoare de confecţii metalice s-a asociat cu nişte belgieni ca să producă sucurile „Skip”, deja uitate în România. Afacerea a fost un fiasco total, belgienii s-au dus şi „Metalcarul” la fel, s-a dus…de râpă! Domnul Neagu, luând probabil exemplul unui alt fost coleg de partid, care a vândut flota României la fier vechi, a făcut aceeaşi manevră cu utilajele noi ale fabricii, acestea fiiind date, chipurile, la topit în Cipru! Pot să dezvolt aceste subiecte, dar nu am suficient spaţiu tipografic şi oricum am divagat de la subiect, dar, dacă senatorul se  va „băşica” prin instanţe judecătoreşti şi mă va acuza de calomnie, am să revin cu amănunte însoţite de probe.

Pe Eugen Mitea care, ca orice parvenit ajuns în înalta societate sibiană, vrea să pară arisocrat şi se dă patrician, eu îl văd, mai degrabă, batracian. Prin săriturile care le-a făcut de pe un post pe altul, acesta poate fi broasca, doar că salturile au fost pentru bani, nu după gâze. Astfel, dânsul a dat vrabia, de viceprimar al Sibiului, din mână pentru cioara de pe gardul Romgazului din Mediaş. După care, ăia de acolo l-au cam hâşâit, chit că dânsul afirmă că şi-a dat demisia. Aiurea! Cert este că la ora asta domnul ex-viceprimar şi ex-director sare în sus, dar pe loc, ca o broască dezorientată, dar cred că nu suficient de sus ca să ajungă taman în Parlamentul României.

Ultimul, anonimul Virgilică Popa, deşi primul ca avere declarată, este actualul viceprimar, a cărui fizionomie de şmecher cadrează la fix cu rolul de prădător al ştiucii, atunci când „are balta peşte”. Cel puţin eu aşa îl văd, cu moacă de individ şiret, chit că un coleg de-al meu, care a citit textul înainte de tipar spunea că are , mai repede, meclă de bembeleu…În fine, fiecare cu percepţia sa!

Personal, mie îmi este total indiferent dacă vreunul dintre aceşti demagogi şi profitori va ieşi sau nu parlamentar. Fiecare cu visele sale…Pe mine m-a dezamăgit rezultatul de la locale şi pentru că am pomenit visele, nu pot decât să urez vrednicului electorat sibian, care s-a deranjat să iasă pe întâi iunie la urne: Somn uşor, somn uşor, / Aţi ales un dictator!


Marius Albin MARINESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>