Atitudini

Promisiuni electorale

{mosimage}Aşezaţi, care cum, în jurul mesei, alături de nişte sticloanţe cu agheazmă atee, cum era oare să ne pierdem timpul...

{mosimage}Aşezaţi, care cum, în jurul mesei, alături de nişte sticloanţe cu agheazmă atee, cum era oare să ne pierdem timpul şi să nu facem politică, că doar asta ne-a mai rămas de făcut, că de muncă eram sătui cu toţii! Şi, cum dragă Doamne, nu era să discutăm la masă despre politică că vorba ceea ,,ea e în toate: în cele ce sunt şi-n cele ce mâine vor râde la soare!’’Având în vedere şi faptul că ne aflăm în plină campanie electorală , evident am început să discutăm şi despre candidaţii prezenţi pe afişe, în cutii poştale, în ziare, la radio şi la televizor. Ne interesau mai puţin mutrele lor zâmbitoare şi pline de siguranţă cât mai ales programele lor în care fiecare se angaja să facă oarece. Ba, dacă îmi amintesc bine, unul nea Gheorghe, fost cojocar, actualmente pensionar al cooperaţiei, bătea pe toată lumea la cap, insistent ca un sectant în criză de prozelitism, dorind să afle dacă strada pe care locuia el, apărea în programul vreunui candidat la capitolul asfaltări. Acest lucru ne-a făcut pe fiecare dintre noi să scoatem de prin buzunare hârtiuţe cu scrisori şi diferite angajamente de la diferiţi candidaţi, pe care analizându-le cu atenţie, am constatat că niciunul dintre ei nu amintea despre strada cu pricina , după cum doar vreo doi dintre candidaţi aminteau despre asfaltarea străzilor, aşa în general. Ori chestia asta cu ,,în general’’ ne era tare cunoscută nouă, aşa că i-am explicat amicului că toată şmecheria constă în faptul că, în cazul în care nu-i va fi asfaltată strada, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru că s-a vorbit despre asta în general. Iar, în cazul în care din întâmplare se asfaltează, cineva va putea să-şi asume toate meritele, chiar dacă n-a contribuit cu nimic la aceasta! Furaţi noi de toată discuţia asta în care ne dădeam cu părerea, am fost luaţi prin surprindere când unul dintre meseni, unul cu o mutră acră de profesor, ne-a atras atenţia că alegerile care urmau să vină erau pentru parlamentul României şi că cei aleşi nu aveau treabă cu asfaltarea străzilor, ci ei erau chemaţi să fabrice legile pentru întreaga ţară, pentru întreaga noastră patrie liberă şi democrată, a cărui ritm de creştere economică îi lăsase deja cu gura căscată atât pe vechii cât şi pe noii capitalişti. Şi ne-a mai spus deştepătul ăla cu mutră de profesor, care vorbea ca din cărţi, că şi dacă  ar vrea să-l ajute pe moş Gheorghe,  niciun parlamentar nu va putea să facă sau să dea o lege organică pentru asfaltarea străzii, fiindcă de asta se ocupă primăria şi consiliul local pe care tocmai l-am votat în vară! Deznădăjduit de situaţia fără ieşire şi fără speranţă, nea Gheorghe, în disperare de cauză, a declarat că în cazul în care Parlamentul României nu poate da o lege organică pentru asfaltarea străzii sale, din partea lui, el s-ar mulţumi şi cu o lege anorganică, numai treaba să se facă! Această concluzie ciudată, stârni mare veselie printre meseni dar ca orice veselie bazată pe necazul altuia ea sfârşi prin a ne pune pe gânduri. Aşa că am luat la control toate hârtiile, scrisorile, afişele, fluturaşii, articolele de presă şi tot ce ne-am amintit că au declarat candidaţii şi punând noi cu metodă lucrurile cap la cap am căzut din nou pe gânduri. Păi, domnule dragă, dacă te luai după toate cele pe care le promiteau ăştia, ar fi urmat să nu mai avem nevoie de nimic  dacă-i votam! Unii dintre ei ne promiteau că vor  transforma oraşul într-o Veneţie a Europei centrale şi de est plină de gondole, motonave şi iahturi. Alţii promiteau să ne construiască nişte vile, aşa de ieftine şi frumoase, că dacă făceai bine socoteala nici nu mai trebuia să le plăteşti, ci primeai tu bani de la constructor dacă acceptai să te muţi în ele! Alţii ne promiteau mărirea salariilor şi a pensilor aşa de tare încât orice miliardar american, arab, indian sau rus avea să semene cu un cerşetor pe lângă noi! Dumnezeule, doamne! Vorbele ăstora, ale candidaţilor, miroseau a rai! Şi noi nici nu muriserăm încă! Dar nu ştiu de ce, promisiunile lor, care semănau cu fericirea absolută ne trezea în suflet un dram de îndoială care creştea pe măsură ce le citeai mai atent. Nu ştiam ce să credem?! Candidaţii ăştia ori erau nebuni, ori visători, ori mincinoşi! Îşi depăşiseră planul la promisiuni de aşa manieră că promisiunile lor acopereau nevoile omenirii pe următoarele câteva milenii! Şi toate astea pentru un vot!

Aşa că, mi-am amintit că zilele trecute urmărisem la televizor cazul celor doi tembeli americani, care au pus la cale asasinarea lui Barack Obama şi niscai asasinate prin şcoli. După ce i-au arestat şi le-au luat declaraţii, organele de poliţie americane au alcătuit o echipă care să analizeze şi să constate dacă băieţii ăia doi, erau cu adevărat în stare să realizeze ceea ce au declarat şi abia apoi, în funcţie de asta să–i trimită în judecată unde să se stabilească dacă sunt normali sau au nevoie de supraveghere şi tratament. Adică, în democraţia americană nu ajunge numai să spui că vrei ceva dar trebuie să şi demonstrezi că poţi să faci asta! Aşa că mi-a venit şi mie o idee. Ce-ar fi dacă s-ar  înfiinţa o poliţie a Parlamentului României, care să-i verifice pe băieţii ăştia care candidează. Adică să verifice dacă promisiunile lor sunt realizabile sau nu în raport cu realitatea, legislaţia şi considerentele economice. Şi, în funcţie de rezultatele acestei analize să procedeze în consecinţă, adică să-i trimită la tratament pe cei care au nevoie de asta, să-i inchidă pe cei care au nevoie de asta şi să-i lase liber doar pe aceia care corespund. Cred eu, şi la fel şi prietenii mei că această metodă cu tente psihiatrice ar dovedi umanismul şi înţelegerea unei societăţi pentru bolnavii ei. Dixit et salvit anima mea!

Eugen Jitariuc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>