Ancheta

Primăria renunţă la un teren din centrul Sibiului (II)

Acest teren aparţine domeniului public al Primăriei Sibiu, mai precis Administraţiei Pieţelor şi are numărul top 3662/1/2/7/1/1/1/1/2, dar se află...

Acest teren aparţine domeniului public al Primăriei Sibiu, mai precis Administraţiei Pieţelor şi are numărul top 3662/1/2/7/1/1/1/1/2, dar se află operat – atenţie! – în două cărţi funciare!!! Este vorba de CF 9811, proprietar de drept fiind Primăria Sibiu, dar regăsim acelaşi teren şi în CF 15333, cu alt „proprietar”, Aurel Şerban. Pomeneam în materialul anterior despre implicarea unui notar public, dar nu aveam suficiente date pentru a ne pronunţa fără riscul de a comite o nedreptate. După ce am făcut mai multe cercetări am descoperit că notarul implicat este mai vechiul nostru „client”, notarul Bucşa Radu Gabriel, pe care l-am acuzat în nenumărate rânduri de corupţie şi aderarea la un grup de crimă organizată, pe care tot noi l-am numit „Mafia imobiliară sibiană”, condus de primarul care acum se vrea premier, Klaus Werner Iohannis. Din acel grup mai fac parte angajaţi sau foşti angajaţi ai Primăriei Sibiu, dar şi persoane din afară, care au beneficiat efectiv de casele luate prin fals şi uz de fals, precum şi participanţii la infracţiunile respective, care prin natura profesiei lor au facilitat obţinerea frauduloasă a acelor imobile, cum ar fi şi acest domn Bucşa Radu Gabriel, notar public. Datorită lui Bucşa, chiar familia Iohannis a obţinut prin uz de fals două imobile grandioase în centrul Sibiului, deoarece aşa au fost declarate, ca fiind false, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, documentele utilizate de notarul incriminat, care i-a desemnat moştenitori pe aceşti impostori. Ca recompensă pentru sprijinul acordat la obţinerea frauduloasă a celor două imobile, notarul Bucşa a devenit „notarul oficial” al Primăriei Sibiu, deoarece toate persoanele, fizice sau juridice, care încheie diverse contracte cu administraţia locală, sunt obligate să le legalizeze la Biroul notarial Bucşa, acesta având astfel o clientelă sigură şi stabilă, în detrimentul colegilor de branşă! Prietenia celor doi, primar şi notar public, nu se opreşte aici, ei fiind văzuţi împreună la restaurante, „în familie” putem spune, deoarece la o chermeza descrisă de „Monitorul de Sibiu” au participat şi finii primarului, ceea ce înseamnă că relaţia este foarte apropiată. Cităm: „Primarul Klaus Johannis a luat prânzul cu Werner Keul – proprietarul WK Group, Andreas Huber – proprietarul Autohaus Huber si, totodată, finul primarului, şi notarul Radu Bucşa. Alături de cei trei bărbaţi importanţi ai Sibiului au fost şi soţiile lor. Deşi parcarea din faţa Hotelului Hilton oferea un număr generos de locuri, primarul Klaus Johannis a sfidat regulile şi a preferat să-si parcheze BMW-ul seria 7 chiar în faţa intrării în hotel.” (Monitorul de Sibiu din 28.09.2009, autor Radu Micu). Picant până şi amănuntul cu modul nesimţit de a parca, că tot vorbeşte lumea, în isteria aceasta creată de Chucky Antonescu cu propunerea lui Iohannis ca premier, despre corectitudinea şi disciplina nemţilor. De fapt, cu aceeaşi nesimţire primarul sibian parchează, zilnic, şi în Piaţa Mare, deşi este interzis accesul auto în zonă, dar nu poate să parcurgă doar zece metri în plus de la locul normal de parcare, fiindcă el este superior muritorilor de rând. Chiar dacă unii consideră că insistăm prea mult cu unele amănunte, aparent irelevante, noi considerăm că doar aşa pot cititorii – unii nefiind sibieni – să înţeleagă atmosfera locală, relaţiile strânse dintre parveniţii nelegiuiţi, care se susţin şi se ocrotesc reciproc sau comportamentul insolent şi abuziv al aşa-zisului „neamţ cinstit”.

 

Metoda „suveică”, scopuri,
consecinţe

 

Contribuţia notarului la deturnarea frauduloasă a acestui teren are, de data aceasta, doar aspectul unei posibile complicităţi la infracţiunea de evaziune fiscală. Astfel, notarul Bucşa Radu Gabriel a autentificat mai multe contracte succesive de vânzare-cumpărare, în perioada 2002-2004, ale aceluiaşi teren imobil înscris în C.F. nr.1533 Sibiu, taman cel sustras Primăriei Sibiu. Terenul a fost vândut iniţial de S.C. Resib S.A. (reprezentată de cumnata lui Şerban Aurel) către S.C. Euro Imob International S.R.L. (reprezentată de Aurel Şerban, în persoană). Interesant şi comic în acelaşi timp este faptul că sediul ambelor firme se afla, iniţial, pe strada Sibiu, str. Ludoş, nr. 29, ca după aceea să apară la adresa Sibiu, Şcoala de Înot, nr. 1-3, unde se află hotelul „Parc” care a aparţinut B.T.T.-ului, acuma fiind în proprietate familiei Şerban. Această tranzacţie a fost încheiată în 21.08.2002 şi autentificată de notarul Bucşa cu nr. 1918. Suma de vânzare declarată a fost de 538.700.000 lei vechi. Tot la acelaşi notar s-a autentificat sub nr. 2735/02.11.2002 – după nici măcar trei luni! – contractul de vânzare-cumpărare pentru acelaşi teren, între S.C. Euro Imob International S.R.L. şi S.C. Medieval Hotels S.R.L. (proprietar acelaşi omniprezent Şerban Aurel), suma fiind acum de 518.700.000 lei vechi, deci cu 20 de milioane de lei mai puţin decât vânzarea anterioară. După cum vedeţi, în ancheta noastră din episodul trecut, lipsea „veriga” S.C. Euro Imob International S.R.L. pe care am depistat-o între timp. Credeţi că „suveica” s-a oprit aici? Nu! S.C. Medieval Hotels S.R.L. i-a vândut, cui credeţi? Chiar patronului-administrator al său, acelaşi nelipsit Şerban Aurel, în data de 30.08.2004 şi tot la acelaşi notar Bucşa Radu Gabriel, doar preţul fiind altul: 238.700.000 lei, deci cu 300.000.000 (trei sute milioane) de lei mai puţin decât preţul stabilit la prima vânzare! Metoda „suveica” este des întâlnită în economia subterană românească. Sunt implicate mai multe firme, care au de cele mai multe ori aceiaşi patroni sau administratori. Între acele firme „se pasează”: lucrări pe bani publici (antreprize), bunuri mobile sau imobile, personal, fonduri financiare, etc., iar scopurile urmărite sunt diverse. Obiectivele pot să fie: supraevaluarea unor costuri de producţie, diferenţele între costurile reale şi cele umflate artificial urmând să fie împărţite între beneficiar şi prestator (sunt cazuri când beneficiarul şi prestatorul sunt una şi aceeaşi persoană, firma clonă, prestatoare, fiind înregistrată pe numele unui proprietar-marionetă, deoarece reprezentantul beneficiarului, chiar cel care (şi-)a încredinţat lucrarea, este funcţionar public) sau subevaluarea valorilor unor bunuri mobile sau imobile pentru a fenta statul prin evaziune fiscală. În cazul vânzărilor succesive realizate de Şerban Aurel prin multele sale firme se poate observa scăderea în cascadă a preţului terenului „şuntat” din domeniul public, ceea ce ne duce cu gândul că scopul urmărit a fost evaziunea fiscală, dar acest „mutat al bobului” a avut şi darul de a face pierdută, pe parcurs, frauda de înşelăciune, fals în acte public şi uz de fals prin intabularea aceluiaşi teren în două C.F.-uri, astfel ca, în final, ultimul cumpărător să se poată declara „de bună-credinţă”. Cam aceasta este „ingineria financiară”, care, până una-alta, a păgubit statul român, reprezentat prin primăria Sibiu de un teren valoros prin chiar amplasarea sa ultracentrală.

Pasivitatea Primăriei Sibiu, care nici măcar a pagubă nu fluieră!

 

Deocamdată terenul sustras primărie stă în paragină, deşi ar fi putut să fie închiriat sau vândut, că tot se plânge domnul primar de lipsă de bani la buget. Dar, probabil, este mai simplu să împrumuţi cu dobânzi exagerate pe sistemul „para-ndărăt” (diferenţa până la dobânda reală se împarte între bancher şi solicitantul creditului), că doar sibienii sunt cei care plătesc şi…nepoţii lor, în viitor. Pentru ce? Fiindcă mari transformări în oraş, în afară de spoiala de faţadă a caselor de pe Corso (a început să cadă deja tencuiala!), deşertul de piatră din Piaţa Gării (în prezent, tocmai se lucrează pe banii primăriei, la nici doi ani de la „recepţie”,deoarece constructorul german, Strabag, a făcut lucru de mântuială şi ies din pavaj bolovanii aduşi tocmai din China – „La 2 ani de la finalizare. Pavajul din Piaţa Gării trebuie deja reparat“, ziarul „Tribuna” din 6 noiembrie 2009 şi săptămânalul „Turnul Sfatului” din aceeaşi dată: „Extrem de scumpa lucrare a celor de la Strabag şi Search Corporation în Piaţa Gării a ţinut exact cât garanţia – doi ani.” – http://www.turnulsfatului.ro/1069/dpc-repar%C4%83-dup%C4%83-strabag-%C3%AEn-pia%C5%A3a-g%C4%83rii.html?sst=piata%20garii - pe internet) şi 3-4 fântâni arteziene de un gust îndoielnic, nu am prea văzut altceva care să justifice destinaţia banilor împrumutaţi cu nemiluita.

Există cetăţeni, de altfel de bună-credinţă, care refuză să creadă că primarul pe care l-au ales pentru că este etnic german, iar aceştia de regulă sunt cinstiţi, ar avea habar despre neregulile din Primăria Sibiu. Din păcate pentru aceşti naivi, trebuie să le spunem că Iohannis s-a „balcanizat” complet şi nu doar că ştie „tot ce mişcă” în Sibiu, dar în unele cazuri este chiar părtaş la potlogării! Cu toate acestea, ne îndoim că primarul ar fi amestecat în pungăşia iniţiată de Şerban Aurel, aceasta fiind „un fleac” pe lângă „tunurile imobiliare” în valoare de zeci de milioane de euro trase de grupare infracţională din care face parte şi Herr Bürgermeister Iohannis Klaus, ale cărei dosare penale se instrumentează pe la diverse organe de anchetă, care le tot aruncă peste gard, dintr-o ogradă în alta, ca să treacă timpul, să se prescrie faptele şi infractorii să scape nepedepsiţi!!! În schimb presupunem că este băgat, până în gât, un alt membru al „Mafiei imobiliare sibiene”, tot din Primărie, mai precis, chiar secretarul acesteia, Dorin Nistor, iniţiat în afaceri necurate cu case şi terenuri de pe vremea când era şeful Serviciului Juridic din aceeaşi instituţie. Dorin Nistor este coleg de dosare penale cu Klaus Werner Iohannis şi alţii pe la D.N.A. Bucureşti. Unul ar fi cel pomenit în răspunsul primit pe adresa redacţiei de la D.I.I.C.O.T. Bucureşti (facsimil), în care redacţia noastră a depus probe, care-l incriminează şi pe Dorin Nistor, ca participant direct la retrocedări frauduloase. Altul este, tot la D.N.A., dosarul nr.5/P/2007, unde Nistor este acuzat de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor statului şi ale persoanelor, alături de şeful său direct, primarul Sibiului.

Tot angajat al Primăriei Sibiu, băgat până peste cap în sustragerea terenului imobil din Piaţa Teatrului, este şi numitul şi Vasile Pânzar, fost şef al Serviciului Patrimoniu, complice la înşelăciune şi neglijenţă în serviciu, că aşa se spune atunci când „se închid ochii” premeditat! Despre acest personaj dubios şi averile colosale acumulate de el şi nevastă-sa, Pânzar Maria, bugetară şi ea, angajată tot în Primăria lui Iohannis, o să ne ocupăm într-un număr viitor.

Nimic nu mai pare surprinzător, când în interiorul planului de păcălire a statului român, se află tocmai pionii primarului, chiar cei care trebuiau să vegheze la integritatea Patrimoniului Primăriei Sibiu. Oamenii, în general, observă şi când le dispare până şi o banală brichetă din casă, iar tu, ca mare edil al Sibiului, care te visezi prim-ministru, nu observi că îţi sunt luate cu bună ştiinţă proprietăţile aflate în grija ta? Sunt aspecte care nu pot fi trecute cu vederea, iar gravitatea acestora trebuie să atragă atenţia autorităţilor. Cele care se laudă că veghează pentru binele nostru! În România de azi, copiii noştri nu mai pot învăţa de la cei pe care chiar noi i-am pus în fruntea gloatei, decât, eventual, cum pot să fure, să mintă, să facă trafic de influenţă, sau chiar de persoane, iar, după aceea, să zâmbească la televizor cu cinism şi să facă promisiuni. Datorită acestor „infractori cu gulere albe” au ajuns românii să creadă că „dacă eu nu fur, ca vecinul, sunt un mare prost”. Nu mai avem valori morale sau, pur şi simplu, s-a răsturnat scara acestora, iar bandiţii sunt prezentaţi ca oameni cinstiţi , ingenioşi oameni de afaceri sau buni manageri, în timp ce oamenii cu adevărat corecţi sunt vânaţi, li se înscenează ipostaze compromiţătoare, în scopul de a fi eliminaţi din viaţa publică.

Dacă Primăria Sibiu nu se agită pentru a-şi redobândi un bun care-i aparţine de drept, măcar Justiţia prin instrumentele sale, Poliţia şi Parchetul, să-şi facă datoria şi să recupereze pentru statul român acel teren însuşit în mod fraudulos de către numitul Şerban Aurel!

Cazul prezentat mai sus nu este decât unul dintre sutele de mii de astfel de abuzuri şi nedreptăţi, cărora le-am căzut pradă cu toţii, în calitate de cetăţeni ai României şi contribuabili prin taxele şi impozitele pe care le achităm conştiincios. Aproape zilnic, statul român mai pierde câte o proprietate, aproape zilnic, o familia rămâne fără pământ, fără casă, fără toată agoniseala de o viaţă, din cauza ilegalităţilor comise de cei lacomi, care nu se mai satură să facă averi, furând de la cetăţenii acestei ţări oropsite. Dreptatea, dar şi pedepsirea ticăloşilor, însă, nu se arată niciodată!

 

Departamentul de Investigaţii
JUSTIŢIARUL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>