Editorial

Prigonirea bătrânilor

Ne uitam, stupefiaţi de atâta tupeu grosier, cum un post de televiziune locală, subordonat postului mamă de la Bucureşti –...

Ne uitam, stupefiaţi de atâta tupeu grosier, cum un post de televiziune locală, subordonat postului mamă de la Bucureşti – care aparţine lui Sorin Ovidiu Vântu, individul de etnie ţigănească, autor al escrocheriei F.N.I. – lansase cu mare tam-tam o campanie numită „Produs de Sibiu”. Ce să facem, că ar fi cazul să râdem de comicul situaţiei? Dar, din păcate, aceasta este tristă, fiindcă, în REALITATE, Sibiul nu mai produce nimic! Dintr-un oraş cu întreprinderi recunoscute pe plan internaţional (Balanţa, 13 Decembrie, Steaua Roşie, Independenţa, I.P.A.S. sau Flaro, distruse acum!), ne-am transformat într-un oraş populat de casieriţe de supermarket, paznici şi studenţi la o universitate devenită fabrică de făcut bani şi eliberat licenţe pe bandă rulantă pentru… viitoarele casieriţe şi următorii paznici cu studii superioare!

Este drept, au apărut „profesii” noi: formatori de opinie (manipulatori oficiali ai masselor, mai pe şleau!), analişti şi „specialişti” în te miri ce (mersul biped sau creşterea cucuruzului cu frunza-n sus!) sau câte un „treningurist”, cum bine-i spunea simpaticul Mircea Badea, priceput la toate, pe post de guru al naţiunii. Mai toţi aceşti „profesionişti” latră la unison despre prăpăditele acelea de pensii ale bătrânilor şi cum – vezi, Doamne! – contibuie ele la deficitul balanţei bugetare! Ăştia ori au fost făcuţi în palmă, păstraţi în eprubete şi crescuţi în incubatoare, din moment ce nu au părinţi sau bunici pensionari, ori se cred veşnic tineri şi nemuritori, de nu ţin cont de faptul că peste câtva timp vor ajunge şi ei în situaţia de a fi pensionari. Cât de repede trece „acel timp”, vor constata doar atunci! „Deontologii” de serviciu nu ştiu sau se fac a uita că toţi cei care primesc acum o amărâtă de pensie, au muncit din greu şi au plătit permanent o contribuţie la fondul de pensii, tocmai pentru a-şi asigura o bătrâneţe liniştită şi a pleca senini – nu senili! – din lumea aceasta plină de nedreptăţi. Este adevărat, sunt şi excepţii, pensionari cu pensii de nababi, deşi nu prea s-au omorât cu munca în tinereţe, dar aceia sunt tot cei care au fost la putere, atât în regimul trecut, cât şi în acesta, prin copiii sau nepoţii lor. Ei sunt acei lupi care şi-au schimbat părul, dar nu şi năravul obţinerii banului nemuncit!

Mulţi dintre românii în vârstă nici măcar nu au mai apucat să se bucure de pensie, fiindcă au murit, măcinaţi de boli şi fără bani de medicamente sau graţie alimentaţiei cu „deliciile” occidentale, ambalate ireproşabil , dar pline de „E”-uri, care ne-au invadat magazinele imediat după revoluţie sau ce-o fi fost chestia aceea. Este o explicaţie foarte convigătoare pentru scăderea subită a speranţei de viaţă, imediat după carambolul din decembrie 1989, mai ales că noi nu credem în coincidenţe. Ce să mai vorbim despre creşterea ratei sinuciderilor – uite, că avem şi noi „creştere” la ceva! – mai ales în rândul persoanelor vârstnice, copleşite de griji sau singurătate.

Bătrânii sunt batjocoriţi, atunci când adoptă o atitudine civică şi mustră vreun trecător care aruncă nonşalant ambalajul de la pachetul de ţigări pe jos sau scuipă cojile de seminţe direct pe trotuar, uneori riscă nu doar apostrofări, ci poate şi câte o palmă încasată de la un „macho man” ieşit din cârciumă de toartă cu blonda din dotare şi înfierbântat de aburii de alcool. Să nu uităm că aceşti oameni, părinţii şi bunicii noştri, au fost tineri atunci când exista un adevărat cult al muncii, chiar dacă era oarecum forţat de ideologia partidului comunist, chit că îl întâlnim şi la olandezi sau japonezi, de exemplu, care nu au fost comunişti niciodată. Acel respect pentru muncă şi pentru muncitori, nu avea nimic nociv, ci, dimpotrivă, era un element al educaţiei, iar rezultatul final era cizelarea, formarea unui sentiment al responsabilităţii morale a omului faţă de propria sa conduită, într-un cuvânt: conştiinţa, tocmai aceea care îţi dictează, din interior, că nu-i civilizat să arunci gunoaie pe jos, să flegmezi pe trotuar sau să râgâi în public! Acum, tembeliuzinile se întrec a ne prezenta ca autentice modele de urmat fel şi fel de ogici, ciumace, lăzăruşi, columbence şi alte piţipoance sau maimuţoi cu instincte şi apucături de grotă, care nu au o ocupaţie concretă, dar apar seară de seară pe micile ecrane şi se laudă cu maşinile lor de lux, excursiile în ţări exotice, hainele de firmă etc…Cu ce bani, că impostorii aceia, falsele „vedete”, nu au muncit în viaţa lor?! Tinerilor li s-a inoculat ideea că banii nu se mai câştigă prin muncă, ci doar prin şmecherii, afaceri oneroase, prin favoruri sexuale sau la jocuri de noroc.

Chiar în acest număr al revistei „Justiţiarul sibian” o să găsiţi cazurile unor bătrâni umiliţi prin tribunale, batjocoriţi de câte o judecătoare cu mintea şi fusta la fel de scurte, care ar putea să le fie strănepoate. O să întîlniţi un bătrân lipsit abuziv de o parte din imobil, deşi este proprietatea sa de drept, un altul, căruia i se fură terenul agricol, deşi l-a cumpărat de la fostul proprietar şi, în plus, s-a dovedit prin expertiză grafologică un fals în declaraţii al celei care a pus la cale hoţia, ori un unchiaş agresat pe stradă, în plină zi, iar agresorul, făcut scăpat de răspunderea pentru fapta comisă, îi dă acum cu tifla. Mai mult, o să citiţi şi o să vă cruciţi despre un vârstnic, căruia nu i s-a furat doar casa, ci şi identitatea! Unde se întâmplă toate aceste nedreptăţi strigătoare la cer? Păi, la Sibiu! Cum, în localitatea aceea, fostă capitală culturală europeană, lăudată de toată lumea că este un oraş sigur şi civilizat, iar locuitorii săi sunt cinstiţi şi respectuoşi? Aiurea, acelea sunt legende, de pe vremea când „Piaţa mare” era plină de flori şi verdeaţă, iar hotelul „Continental Forum” se numea, simplu şi frumos, „Bulevard”!

Ne batem joc de înţelepciunea senectuţii şi nu este bine de loc. Vai de poporul care nu ştie să-şi cinstească înaintaşii!

Justiţiarul sibian

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>