Investigatii

Presedintele ATCOM Sibiu, s-a îmbogatit ilicit prin spolierea cooperativelor subordonate

Ioan Hămbăşan, pe  care-l putem numi „domn” doar în mediul în care acest apelativ era folosit chiar şi pe vremea […]

Ioan Hămbăşan, pe  care-l putem numi „domn” doar în mediul în care acest apelativ era folosit chiar şi pe vremea lui Ceauşescu – ne referim la penitenciare -, a avut o ascensiune fulminantă în „profesia” de preşedinte.

Iniţial a fost preşedintele Cooperativei Meşteşugăreşti „Arta Sibiului” – Cisnădie (paradoxală denumirea pentru localizarea sediului! – n.a.), după care, începând din 16.05.2002, a exercitat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Teritoriale a Organizaţiilor Cooperaţiei Meşteşugăreşti Sibiu (ATCOM Sibiu, termen prescurtat pe care îl vom folosi pe parcursul acestui material).

Promovarea ierarhică de la preşedinte la… „preşedinte de preşedinţi” a avut şi susţinere politică, Hămbăşan fiind la vremea aceea preşedinte al Organizaţiei Orăşeneşti a P.S.D. din Cisnădie şi consilier local în urbea respectivă, funcţie pe care o ocupă şi în prezent, făra a mai fi, însă, membru P.S.D.

Interesant este că, încă de la început, Hămbăşan  şi-a croit drumul spre culmi prin impostură şi sub auspiciile unor declaraţii false. Astfel, a candidat pentru funcţia de consilier local al oraşului Cisnădie, deşi avea domiciliul în comuna Sadu, str. Prundului, nr. 42, dar declarând în fals un domiciliu în localitatea pentru care a candidat şi făcând astfel primul pas în mulţimea de infracţiuni care se vor derula ulterior. În luna octombrie 2002, deci la mai bine de doi ani de la alegeri şi-a făcut mutaţie, formal, în oraşul Cisnădie.

Caruselul infracţiunilor. ATCOM transformat într-un soi de S.R.L. „căpuşat” de rudele şi apropiaţii preşedintelui. Imobile din patrimoniul cooperativelor înstrăinate ilegal.

Devenit „preşedinte de preşedinte” atât la partid, cât şi la ATCOM, Ioan Hămbăşan se lansează în „afaceri”, confundând averea cooperatorilor şi a Statului Român cu propria moşie. Acesta îşi alege „parteneri” pe măsură, selectaţi din rândul rubedeniilor şi cunoştinţelor: Negrea Mariana (sora lui Hămbăşan), Hămbăşan Aurica (mătuşa aceluiaşi individ), Vecerdea Corina (fiica lui Hămbăşan Aurica, verişoară cu preşedintele şi ea însăşi vicepreşedinte la „Arta Sibiului” – Cisnădie), Vecerdea Ioan ( fost ofiţer MI, soţul lui Vercedea Corina şi ginerele Auricăi Hămbăşan), Nartea Maria (vicepreşedinte ATCOM) şi Cercel Emil-Marius (ginerele vicepreşedintei Nartea Maria). Toate aceste persoane au participat la vânzarea-cumpararea activelor  (imobilelor)  deţinute de Cooperativa Meşteşugărească „Arta Ţesătorilor” Cisnădie şi „SOCOM Arta Sibiului”, aceasta din urmă fiind preluată prin absorbţie de cooperativa din Cisnădie. Astfel, spaţii comerciale excelent poziţionate, toate în Sibiu, chiar dacă aparţineau unei cooperative din Cisnădie, au fost vândute la preţuri derizorii membrilor găştii de mai sus, care le-au exploatat direct prin propriile firme, unele având obiectul de activitate identic cu cooperaţia jefuită (ex.: AMIS FASHION – administrată de asociatul unic Negrea Mariana, sora lui Ioan Hămbăşan) sau obţinând bani grei prin închirierea spaţiilor cumpărate la preţ de dumping (ex: un spaţiu comercial în b-dul Mihai Viteazul din Sibiu pentru care tot „Amis Fashion” SRL încasează lunar 1000 de euro de la o agenţie BCR). Jongleriile acestei caracatiţe cooperatiste s-au întins şi la Cisnădie, aici fiind implicat fostul ofiţer MI Vecerdea Ioan, care a cumpărat la un preţ simbolic „Secţia Ţesătorie 1″ de la Primăria Cisnădie, deşi aici funcţiona „Cooperativa Arta Ţesătorilor” – Cisnădie, care nu a valorificat dreptul său de preempţiune. Păi, cum să-l valorifice, când vicepreşedinte era soţia lui Vecerdea? Cooperativa a pierdut astfel un patrimoniu impresionant (clădire impunătoare, anexe, curte, grădină – toate situate în Cisnădie, str. Ţesătorilor, nr. 102). Spaţiul a fost închiriat  de către noul proprietar, Vecerdea Ioan, propriei sale soacre, Hămbăşan Aurica, mătuşa „creierului” întregii afaceri, Ioan Hămbăşan!

„Ţesătura” afacerilor imobiliare – că tot vorbim de Cooperativa „Arta Ţesătorilor” – a fost  „urzită” de toate personajele enumerate mai sus, dar beneficiarii sunt mai  numeroşi. La „capitolul beneficiari” putem să-i adăugăm şi pe cei de la S.C. Iugeşti S.R.L., care au obţinut fosta hală de sticlărie a Cooperativei Tehnica Nouă (1043 mp) la preţul derizoriu de 2,5 miliarde lei vechi (preţul real fiind de peste 7 miliarde!), sau pe un anume Dulghescu din Cisnădie. Aceasta a cumpărat secţia „Ţesătorie II”, compusă din clădire, anexe (aproximativ 1000 mp), cooperativa nerevendicând dreptul său de preempţiune, ca şi în cazul activelor preluate de Vercedea Ioan. Această vânzare a inclus până şi războiele de ţesut! Dar, „beneficiarii de beneficiari” nu puteau fii alţii decât soţia şi fiica „preşedintelui de preşedinte”, Ioan Hămbăşan.

Averea familiei Hămbăşan a crescut pe ruinele cooperativelor

 

Ioan Hămbăşan a divorţat formal, tocmai pentru împărţirea averii impresionante obţinute ilicit şi pentru derutarea unor eventuali anchetatori. Iată ce bunuri pot fi găsite în proprietatea numiţilor Hămbăşan Ioan, Degeratu Maria (soţia lui Hămbăşan) şi Hămbăşan Andreea (fiica celor doi):

  • apartament în municipiul Suceava
  • apartament în municipiul Sibiu, str. Rahovei, bl. 28, ap. 19
  • vilă în spatele magazinului „XXL” din Sibiu
  • casă în comuna Sadu, str. Prundului, nr. 42 (modernizată şi mobilată la înalte standarde de lux)
  • teren în localitatea Cisnădioara
  • 250 mp teren în intravilanul municipiului Sibiu (str. Mirăslău, nr. 18)
  • autoturism Volkswagen Golf
  • importante sume în lei şi valută, bijuterii şi alte obiecte de valoare.

Concluzia: cooperativele au sărăcit, preşedintele s-a îmbogăţit, domnişoara Andreea Hămbăşan este bună… de peţit!

Marea lovitură: înstrăinarea stadionului Voinţa!

 

Sibiul, devenit Capitală Culturală a Europei în anul 2007, şi „sufocându-se” de atâta cultură – are numai un cinematograf! – trebuia să se descotorosească, musai!, de spaţiile sportive  şi de agrement. „Faimoasa capitală” este singura reşedinţă de judeţ din România în care nu funcţiona nici un ştrand în „celebrul an” 2007! Dictatorul local, primarul Iohannis – singura persoană cu putere de decizie pe plan local!!! – a hotărât înfiinţarea unui nou ştrand în Pădurea Dumbrava, aruncând „pastila” că terenul vechiului ştrand de pe strada Cârlova este revendicat (?!). Avertizăm opinia publică, Parchetul şi Poliţia că se pregăteşte o nouă fraudă imobiliară colosală, deoarece ştrandul sibian funcţionează din anul 1938 şi, astfel, terenul nu a avut cum să fie „confiscat” de comunişti pentru a-l transforma în ştrand!!!

Lângă acest ştrand se află stadionul „Voinţa”, care a aparţinut cooperativelor meşteşugăreşti şi a fost administrat de către asociaţia sportivă a acestora, numită tot „Voinţa”.

Încă din anul 2004, complexul sportiv „Voinţa” a fost vizat de omul de afaceri Horaţiu Cercel, apropiat al primarului sibian Klaus Iohannis. O aşa-zisă „Promisiune bilaterală de schimb” a fost concepută de Horaţiu Cercel şi preşedintele ATCOM, Ioan Hămbăşan, în fapt singurii beneficiari reali ai afacerii. Perdanţi: comunitatea sibiană, Asociaţia Sportivă Voinţa şi veşnicul păgubaş – Statul Român, adică noi toţi! În această mânărie imobiliară a fost atras şi primarul Iohannis – putea să lipsească tartorul mafiei imobiliare sibiene?! – deoarece aşa-zisul schimb se putea materializa doar după cumpărarea de către administrator (A.S. „Voinţa”) a suprafeţei de 42.000 mp (!!!) de la Primăria Sibiu. „Promisiunea” nu a putut fi „onorată” datorită refuzului preşedintelui „A.S. Voinţa” Paraschiv Gheorghe de a semna actul care consfinţea mânăria imobiliară (facsimil). Horaţiu Cercel, la fel de tenace ca şi Hămbăşan Ioan, nu a abandonat ideea, materializând în favoarea sa relaţia de prietenie cu primarul Klaus Iohannis,  specialist în fraude imobiliare. Astfel, în 26.05.02005 se emite de către Consiliul Local al municipiului Sibiu (alcătuit în majoritate de F.D.G.R. – organizaţie condusă de acelaşi Klaus Iohannis şi, logic, simplă unealtă legislativă în mâinile primarului) Hotărârea nr. 191. Acest act samavolnic trece cei 42.071 de metri pătraţi ai stadionului „Voinţa” în proprietatea… domeniului privat al municipiului Sibiu. Hotărârea respectivă nu făcea altceva decât să netezească drumul spre trecerea terenului cu construcţii în proprietatea lui Horaţiu Cercel, amicul satrapului local, Iohannis. Atacată în instanţă de Prefectura Sibiu şi A.S. Voinţa, Hotărârea nr. 191 din 26.05.2005 (nelegală şi abuzivă!) a fost anulată printr-o Hotărâre Judecătorească definitivă de către Curtea de Apel Alba Iulia.

Miza fiind mare, datorită poziţiei excelente şi a suprafeţei enorme de teren, în acest jaf imobiliar au fost angrenaţi şi şefii de la Bucureşti ai preşedintelui ATCOM Ioan Hămbăşan. Cum au achiesat aceştia la ilegalităţile derulate de nelegiuiţi şi felul în care „a fost scos basma curată” numitul Hămbăşan la controalele efectuate de la centru, vom arăta în numărul viitor. Oricum este strigător la cer că nu a observat nimeni recordul de vânzare a 11 active (imobile şi terenuri), în suprafaţa aproximativă de 4300 de metri pătraţi de la ATCOM (6 active – 2100 mp), „Arta Ţesătorilor” (5 active – 1800 mp) şi „Arta Sibiului” (5 active – 380 mp). Această „performanţă managerială” a fost reuşită în numai trei ani de prezidenţie la ATCOM!

Prin manevre judecătoreşti – „imaculata” Justiţie a doamnei Monica Macovei! – „ATCOM SCM” (înfiinţată în 2005!!!) se substituie adevăratului ATCOM (singurul numitor comun fiind acelaşi Ioan Hămbăşan!) şi devine, nici mai mult, nici mai puţin, decât… proprietara stadionului „Voinţa”, în dauna Statului Român (!!!), poziţie din care se grăbeşte să evacueze AS Voinţa prin intermediul executorului judecătoresc.

Ordonanţa preşedinţială de evacuare aparţine judecătoarei Andreea Dinescu. Doamna în cauză a mai constituit subiectul unor articole din „Justiţiarul sibian”, fiind chiar personajul principal dintr-un serial intitulat „Să râdem cu judecătoarea Andreea Dinescu!”. Nici acuma nu suntem dumiriţi dacă bizarele şi ilarele sale decizii sunt determinate de corupţie sau incompetenţă.

Cu instanţele sibiene ne-am lămurit, la fel ca şi cu lupta anticorupţie băsesciană sau macoveiană, aşa că aşteptăm ca măcar Parchetul să-şi facă datoria în urma sesizării semnate de preşedinţii celorlalte cooperative meşteşugăreşti, care se opun jafului practicat de numitul Hămbăşan Ioan şi acoliţii săi.

Mai există magistraţi corecţi,aşa că nu este totul pierdut !

Procesul , despre care am scris în introducere, s-a desfăşurat în data de 29 martie şi prin Decizia nr. 222 a  admis recursul Clubului „Voinţa” şi a casat Sentinţa civilă nr. 477/6.02.2007 – hotărârea judecătoarei Andreea Dinescu de evacuare a asociaţiei sportive ! – , trimiţând cauza la Secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu. Iată că am avut dreptate atunci când ne-am exprimat îndoielile asupra sentinţei date de judecătoarea Dinescu. Suntem doar în posesia minutei Deciziei nr.222 (facsimil) , aşa că nu ştim motivarea completului de judecată, dar un aspect este cert : instanţa superioară a constatat vicierea actului de justiţie.

În ceea ce priveşte aspectul penal al faptelor săvârşite de Ioan Hămbăşan şi acoliţii săi,  constatăm că nici Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu nu stă nepăsător la fraudele acestor indivizi, care au confundat bunurile Statului Român cu propriile averi. Astfel,prin Ordonanţa din 2 martie 2007, semnată de prim-procurorul adjunct, Elisabeta Boţian, pe care publicaţia noastră a văzut-o permanent ca pe o profesionistă desăvârşită şi incoruptibilă, dispune continuarea urmăririi penale prin infirmarea soluţiei anterioare din dosarul 817/P/2006, care-i scotea „basma curată” pe făptuitori. Noi considerăm că, datorită constituirii unei asocieri, a unui grup, de către persoanele incriminate, dar şi a valorii foarte mari a prejudiciului adus Statului Român, săvârşirea infracţiunilor a avut consecinţe deosebit de grave. Deoarece, prin Ordonanţa respectivă (facsimil) se solicită completarea cercetărilor penale de către Poliţia judeţului Sibiu, nădăjduim ca această instituţie să-şi facă datoria şi să nu se lase influenţată sau chiar timorată de relaţiile numitului Hămbăşan Ioan. Din informaţiile pe care le deţinem, reiese că respectivul individ şi-a permis să ameninţe un tânăr poliţist pentru că a îndrăznit să-l cheme la audieri! Lipsit de protecţia unui partid puternic, cum este P.S.D.-ul, care, spre cinstea sa, l-a exclus pe impostor în momentul declanşării scandalului „Voinţa”, Hămbăşan mizează pe susţinere din partea primarului sibian Klaus Iohannis,  direct interesat ca grupul de interese, pe care-l reprezintă, să pună labele pe terenul pe care este amplasat stadionul, dar şi pe ştrandul de alături. Domnul preşedinte al ATCOM Sibiu nu ţine cont, însă, de două aspecte. Primo: primarul „calcă pe cadavre” pentru a-şi atinge scopul! , iar secundo: acelaşi primar doreşte să-şi păstreze imaginea de om corect pentru fraierirea, în continuare, a electoratului sibian. Şi, am mai adăuga noi, Hămbăşan nu este protejat direct de Germania, aşa cum se întâmplă în cazul activităţii infracţionale susţinute de Iohannis, tot în dauna Statului Român, care stă în poziţie de drepţi în faţa teutonilor ce fac legea în U.E.!

 

Cine îl protejează pe Ioan Hămbăşan ?

În episodul anterior am promis că vom reveni cu date concrete privind motivele care-l fac pe preşedintele ATCOM Sibiu să se creadă invulnerabil şi departe de braţul lung al Legii. Conform documentelor şi informaţiilor de care dispunem, în luna aprilie a anului 2005 – chiar în săptămâna Sfintelor Sărbători de Paşti!- s-a deplasat la Sibiu o echipă de control a a forului ierarhic superior, ANCOM – UCECOM Bucureşti, în urma sesizărilor sosite din teritoriu. Avem în faţă plângerea penală către P.N.A. (D.N.A.), în care se afirmă că echipa de control, care a făcut deplasarea cu două autoturisme proprietate personală, s-a întors la Bucureşti cu portbagajele burduşite de miei tăiaţi,vin, rachiu,brânză şi alte bunătăţi, că doar erau Paştile, nu? Probabil că „pachetul” cel mai baban a fost pentru doamna Ilena Ivona Ursescu, vicepreşedinte ANCOM – UCECOM, care a condus personal delegaţia de excursionişti bucureşteni, veniţi, chipurile!, în control. Această doamnă Ursescu le-a dat cu flit cooperatorilor sibieni, îndemnându-i …”să plimbe ursul!” şi, prin atitudinea vădit părtinitoare în favoarea preşedintelui Hămbăşan, a compromis, pur şi simplu, Adunarea generală a ATCOM Sibiu din data de 13.04.2005. Doamna vicepreşedinte UCECOM nu a dorit să ţină cont de documentele prezentate de către preşedinţii cooperativelor subordonate lui Hămbăşan, deşi acestea confirmau gravele abuzuri comise de acesta în detrimentul cooperatorilor şi Statului Român. În felul acesta, Ivona Ursescu a devenit complice la activitatea infracţională a numitului Hămbăşan Ioan (art. 26 c. p.) şi a grupului constituit de acesta pentru săvârşirea de infracţiuni (art.323 c. p.).De fapt este vorba de o pluritate de infracţiuni, mai precis, concurs de infracţiuni, care determină şi circumstanţe agravante (art.75 c. p., lit. a)!

Pentru că tot suntem cu codul penal în mână, reamintim că sentinţa de evacuare a asociaţiei sportive „Voinţa” a fost dispusă de judecătoarea Andreea Dinescu în favoarea unei societăţi fantomă create de Hămbăşan. Aşa-zisa „S.C. Atcom SCM” Sibiu s-a substituit efectiv adevăratului ATCOM, iar infracţiunea respectivă se încadrează la art. 301 din codul penal (concurenţă neloială).

Am văzut, şi aţi văzut, cine îl protejează pe Ioan Hămbăşan în Capitală. Cât despre ocrotirea sa în Capitala Culturală a Europei pentru anul 2007, ne referim la Sibiu, am arătat că grupul de interese susţinut de primarul Klaus Iohannis şi format din apropiaţi ai acestuia (Horaţiu Cercel, Werner Keul şi alţii) este direct interesat de deposedarea Statului Român de terenul pe care este amplasat stadionul „Voinţa”, dar şi de ştrandul alăturat. „Băieţii deştepţi” – cum i-a numit Băsescu, care tocmai la vizitat recent, de sărbătorile pascale, pe protejatul său personal, infractorul cu ştaif, Iohannis (ce cuplu minunat ar face cei doi într-o celulă!) – doresc să schimbe destinaţia terenurilor respective. În viziunea acestora, stadionul şi ştrandul trebuiesc înlocuite de un hotel şi un mall, adică de spatii comerciale şi pentru servicii, aducătoare de bani în buzunarele lor fără fund!

Ce sport, ce agrement, ce relaxare pentru sibieni? Poporul la muncă, pentru „băieţii deştepţi”, ca să câştige măcar atât cât să-şi poată face cumpărăturile ,tot din magazinele aceloraşi „băieţi deştepţi” ! În ceea ce-l priveşte pe „băiatul de băiat”, Klaus Iohannis, anticipăm că la alegerile viitoare va depăşi recordurile lui Ceauşescu şi va fi votat în proporţie de 100%.

Departamentul de
Investigaţii Justiţiarul

(Articol publicat în ediţia print a revistei „Justiţiarul” – ediţia naţională în 19 Martie 2007)

Trackbacks / Pings

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*