Ancheta

Preferatul lui BASESCU, «LASAT ÎN VIATA» DE DNA

Apropierea de şeful statului pare să-l fi ajutat pe «neamţul» Johannis şi în relaţia cu procurorii DNA de la Bucureşti […]

Apropierea de şeful statului pare să-l fi ajutat pe «neamţul» Johannis şi în relaţia cu procurorii DNA de la Bucureşti care, după ce au preluat un dosar de la Alba-Iulia, au pus batista pe «tambalul» cercetărilor. Recent, primarul din Sibiu a încheiat o alianţă locală cu PNL, astfel că este posibil că norocul său în materie de dosare penale să se sfârşească în curând. Unul dintre principalele motive pentru care Johannis a fost invitat să păşească în biroul procurorilor anticorupţie îl constituie retrocedările. Un astfel de caz este cel al unei grădiniţe din Sibiu, a cărei poveste este de-a dreptul dubioasă. Ceea ce trebuia retrocedat, de fapt, era un teren fără construcţie aflat chiar lângă grădiniţă, dar până la urmă a fost retrocedată o construcţie, adică grădiniţa. Pentru această clădire, primăria este obligată să plătească acum nu mai puţin de 2.000 de euro lunar. Primarul Johannis este cunoscut pentru reacţiile sale faţă de aceste dosare. De fiecare data când a fost întrebat, edilul a intrat în „silenzio stampa“. Tot în cazul anchetat de DNA de la Alba-Iulia au fost amintite şi casele pe care familia lui Johannis le deţine în centrul istoric al Sibiului. Edilul s-a mulţumit să răspundă doar că cele două imobile au aparţinut soacrei sale care le-a revendicat. El a mai spus că aceste aspecte ţin strict de viaţa lui privată. Primarul Sibiului a jucat întotdeauna cu „licuricii“ cei mari. Astfel, în primul său mandat, când Sibiul vuia de retrocedările abuzive, protocolul semnat între FDGR (al cărui preşedinte este) şi social-democraţii aflaţi în acea vreme la putere a liniştit rapid apele procurorilor DNA. În cel de-al doilea mandat, odată cu venirea la putere a portocaliilor, a devenit notorie legătură tot mai strânsă dintre Klaus Johannis şi preşedintele României, Traian Băsescu. De altfel, invitaţiile făcute de procurori pe adresa primarului nu au fost puţine, cele mai multe dintre ele având drept obiect subiectul retrocedarilor. Discuţiile cu procurorii l-au cam scos din fire pe Johannis care, liniştit de obicei, şi-a ieşit în toamnă anului trecut din calm. „Datorită faptului că nu avem consens, tot dăm la parchet cu subsemnatul“, a ridicat vocea Johannis în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, în care se discută despre o şcoală retrocedată. „Există o plângere penală acum, pe tema unei alte grădiniţe retrocedate. De ani de zile o tot ţinem aşa“, a mai spus atunci edilul. Povestea grădiniţei de pe stradă Cristianului din Sibiu este cu atât mai îmbâcsită, cu cât niciodată nu a fost tranşată clar. Comisia care a analizat respectivul caz nu a retrocedat niciodată respectiva grădiniţă, ci un teren fără construcţii, aflat chiar lângă imobilul în discuţie. Însă pe drumul de la Comisia locală de retrocedare la forurile superioare, numărul topo a fost schimbat, astfel încât în loc de teren fără construcţie a fost retrocedată ditamai clădirea. Pe care Primăria Sibiu a început să plătească o chirie de 2.000 de euro pe lună. Ultima oară când s-au aplecat asupra acestei poveşti, procurorii DNA de la Alba-Iulia pregăteau un dosar care includea şi o parte din casele aflate acum în declaraţia de avere a lui Klaus Johannis. „Acest dosar va ajunge cu siguranţă în instanţă. Ce se va întâmplă acolo, nu putem spune, dar cu siguranţă de la noi va merge direct în instanţă“, au promis procurorii de la Alba-Iulia celor audiaţi în acest dosar, care a fost transferat la finele anului trecut la Bucureşti. Şi transferat a şi rămas. Casele din centrul Sibiului, de care au amintit procurorii de la Alba-Iulia, au aparţinut, susţine primarul Sibiului, soacrei acestuia. Imobilele de pe Nicolae Bălcescu 29 şi Gen. Magheru 35 (ambele în zonă zero a Sibiului) au ajuns în posesia familiei primarului Johannis pe baza revendicarilor pornite de Carmen Johannis şi Georgeta Lazuca, soţia, respectiv soacra primarului Sibiului. Revendicarea a fost făcută pe baza unor documente contestate de locatarii clădirilor amintite. Culmea este că, în 2005, atât Tribunalul Braşov, cât şi Curtea de Apel Braşov au stabilit irevocabil că documentele care au stat la bază retrocedării respectivelor imobile sunt false. Cu toate acestea, din 2005 şi până acum, procurorii anticorupţie nu au putut dovedi nimic pe baza actelor false amintite. Şi nici casele din centrul istoric nu au fost cedate de familia lui Klaus Johannis. Pus în faţa acestor stări de fapt, de fiecare dată, primarul Klaus Johannis s-a ferit să comenteze. „V-am spus de atâtea ori, nu puneţi întrebări legate de viaţă mea privată şi familie fiindcă nu doresc să vă răspund“, a răspuns edilul. Persoanele audiate de procurorii anticorupţie susţin că în acelaşi dosar cu cele două case şi grădiniţa de pe stradă Cristianului mai apăr încă două nume grele din Sibiu-cel al avocatului Dorin Suciu şi cel al notarului public Radu Gabriel Bucşa. „Erau multe case şi retrocedari puse în discuţie în acel dosar. Nu s-a mai întâmplat nimic însă“, a spus unul dintre cei audiaţi de procurori la finele anului trecut.

 Victor Pascu “Gardianul”  

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*