Colimator

Paltinisul, imens potential natural ignorat de autoritatile locale

Din păcate, unul din motivele centrale ale degringoladei turismului autohton este neimplicarea autorităţilor. Pentru Sibiu, un exemplu în acest sens […]
Din păcate, unul din motivele centrale ale degringoladei turismului autohton este neimplicarea autorităţilor. Pentru Sibiu, un exemplu în acest sens este Păltinişul, prima staţiune montană din România şi în acelaşi timp staţiunea aflată la cea mai înaltă altitudine. Staţiunea cu cel mai curat aer din ţară, cu o adevărată istorie în tratamentul bolilor respiratorii, nervoase, afecţiunilor glandei tiroide. În acelaşi timp, staţiunea cu o singură pârtie de ski, cu un singur telescaun, renumită printre schiori pentru cozile imense care se formează iarna, staţiunea cu o gamă limitată de divertisment. Deşi cu o adevărată istorie, de ani de zile Păltinişul a intrat în uitarea Primăriei, fiind ignorat cu bună ştiinţă de factorii de răspundere din administraţia locală. Şi, mai ales, de primarul nostru. Totuşi, din senin, în pragul alegerilor locale, avem parte de surpriza regăsirii Păltinişului în mai toate programele electorale ale cadidaţilor la Primărie. Mai mult chiar, ne confruntăm cu arogarea din partea unora a unor merite care nu li se cuvin. Şi pentru că nu ne ferim de nume, precizăm că este vorba despre Klaus Johannis, cel care a “dirijat” Sibiul după bunul său plac de-a lungul a două mandate, dar nu a făcut nimic pentru staţiunea Păltiniş. Şi totuşi, iată că peste noapte, cum necum, în “marile reuşite” ale ediluluişef sunt strecurate abil realizări care nu-i aparţin şi sunt anterioare mandatelor sale. Mai nou, dl. Johanis îşi arogă meritele realizării nocturnei pârtiei de ski sau staţiei de epurare mecanică deşi acestea s-au realizat înainte de anul 2000. Aceste acţiuni dovedesc dezinformare şi frizează absurdul. De aceea ne simţim datori să reamintim sibienilor, dar şi d-lui primar Johanis, că între anii 1996-2000 – deci nu în timpul mandatelor domniei sale – s-au realizat la Păltiniş canalizarea, gospodărirea centralizată a apei, staţia de epurare mecanică şi biologică, iluminatul staţiunii precum şi cel al pârtiei, drumuri şi panta de coborât în centrul staţiunii. Toate investiţiile din perioada menţionată au readus Păltinişul în rândul staţiunilor montane prin reclasificarea sa, după opt ani în care a lipsit din cadrul acestora. Din pacate nocturna pe pârtia de ski a fost aprinsă, aşa cum spuneam, doar în 2008, an electoral în care autorităţile vor să-şi aroge meritele acestei reuşite. Şi asta după ce, în timpul mandatelor sale, dl Johannis şi-a manifestat adesea „interesul” pentru Păltiniş numindu-l „staţiune catastrofă”, afirmând eronat că taxele încasate din staţiune sunt mici, deşi aceasta este încadrată în zona A şi ameninţând că „Sibiul se va retrage din Păltiniş”, ignorând s-au necunoscând Legea nr. 2 din 1968 privind organizarea administrativ teritorială a României în care este menţionat că Păltimişul are statut de localitate a Municipiului Sibiu. Sigur, Primăria Sibiu s-a retras din Păltiniş la nivelul implicării care este unul nul în ultimii opt ani…Nu contestăm asta. În acest sens, subliniem că, din anul 2000, primul al „domniei” d-lui Johanis şi până în prezent, tot ceea ce s-a mai făcut în Păltiniş este rezultatul numai şi numai al iniţiativei private. Spre exemplu, S.C Păltiniş a investit anual peste 100.000 de euro şi numai anul trecut peste 1,2 milioane pentru modernizarea a trei dintre activele sale, pe de o parte, vila “Păltiniş”, cunoscută şi drept “vila lui Nicu Ceauşescu”, vila 21 renovată în totalitate şi corpul “Favorit” al hotelului “Casa Turiştilor”, clasificate anul acesta la trei stele. Este, de altfel, singurul hotel de trei stele din Păltiniş şi în acelaşi timp şi singurul care oferă o gamă mai variată de divertisment, deoarece dispune de sală de conferinţe, de saună, sală de fitness şi jacuzzi, sală de jocuri cu biliard, tenis de masă, fotbal de masă etc. Ridicarea nivelul de confort şi calitate are scopul de a atrage mai mulţi turişti, punând accentul pe calitate – o strategie care deja a dat roade. Din păcate, iniţiativa privată nu este suficientă, lipsa de implicare a autorităţilor „dăunând grav sănătăţii Păltinişului”, ca să parafrazăm un celebru spot tv. Probleme ar fi multe şi nimeni nu s-a gândit, de exemplu, la introducerea gazului metan, la rampa de gunoi, la drumuri; nici macar la asigurarea serviciilor de curăţenie, dispărând chiar şi măturatul staţiunii, activitate care, între 1996-2000, se realiza săptămânal. În acest context care indică un dezinteres total din partea primarului, ce să mai vorbim despre demararea acţiunii de dezvoltare a staţiunii conform PUG (Planului deUrbanism General) întocmit de dl. arhitect Voiciulescu în 1996 şi aprobat în 1997 în Consiliul Municipal? Probabil acesta putrezeşte înr-un sertar al Primăriei sau chiar a fost aruncat la gunoi – este posibil! El prevede dezvoltarea staţiunii cu săli de sport, 20 de km de pârtii de ski cu grad de dificultate uşor, mediu şi ridicat, transport pe cablu, telescaune, telegondole, babyski, mărirea capacităţii de cazare la 5000 de locuri, hoteluri noi, noi posibilităţi de agrement, cluburi, rampă de gunoi şi multe altele. Deci tot ceea ce este necesar pentru a face din Păltiniş o staţiune modernă. Din păcate, în cei peste zece ani care au trecut de la întocmirea şi aprobarea acestui proiect nu s-a făcut nimic pentru a-l pune în aplicare. Nu numai că acest proiect amplu de modernizare a fost probabil închis într-un sertar pe care se depune praful, dar n-au fost rezolvate nici măcar problemele elementare legate de infrastructură, amintite anterior (gaz metan, drumuri, curăţenie). Şi asta în condiţiile în care Primăria nu a prezentat în mandatului d-lui Johanis nici un proiect fezabil de dezvoltare a turismului major la Păltiniş. În încercarea de a se scuza, dl Johannis a dat vina permanent pe litigiile existente între cele patru părţi care au un cuvânt de spus la Păltiniş (pe lângă Sibiu, mai sunt comunele Cristian, Poplaca şi Răşinari), fără a se face însă demersuri active pentru clarificarea situaţiei. Dacă aceste localităţi ar fi ajuns la un consens sau Poplaca ar fi mers singură, atunci s-ar fi putut accesa fonduri nerambursabile pentru crearea de pârtii noi de ski, ceea ce ar fi însemnat un profit net pentru toată lumea: diversitate, turişti, deci profit, aşa cum s-a întâmplat în comunele Borşa, Parâng, Azuga şi altele. Autorităţile judeţene conduse tot de un neamţ (sîc) preferă însă să investească bani într-o pârtie de ski la Jina, în loc să se orienteze către Păltiniş – o staţiune de renume, aflată la o distanţă mică de Sibiu şi pentru Sibiu.. Probabil această atitudine este guvernată de intersele obscure, pe care Johannis le-a avut pentru “recuperările” şi “valorificările” diverselor active din Păltiniş după bunul său plac. Ba mai mult, când o firmă din Cehia, care are investiţii în şase staţiuni montane din Europa, s-a arătat interesată de dezvoltarea pârtiilor de ski în Păltiniş conform PUG-ului amintit şi a mers la dl Johanis cu o propunere în acest sens, primarul “responsabil” al municipiului a făcut uitat proiectul, afirmând sus şi tare că acesta nu există. Curios, nu ? Atâta timp cât firma din Cehia ştia din surse sigure de existanţa planului şi chiar a informat primarul în acest sens. În acelaşi timp, S.C Păltiniş plăteşte impozite şi taxe de ordinul miliardelor bani, pentru bugetul local, fără a vedea însă vreo îmbunătăţire la faţa locului. La Păltiniş nu există azi nici măcar un punct sanitar! Au existat cazuri grave de urgenţe, iar până la sosirea Salvării din Sibiu, se poate întâmpla ca răniţii să se afle la limita dintre viaţă şi moarte fără să existe cineva care să poată interveni. De aceea este bine de ştiut că atâta timp cât Primăria şi Sibiul vor fi conduse de acelaşi grup de interese ghidat de dl. Johannis, nu se va face nimic în Păltiniş, iar sibienii nu se ve vor putea bucura de avanatjele acestei staţiuni. Situaţia este mai mult decât regretabilă, întrucât Păltinişul are un potenţial imens care însă trebuie valorificat. Investiţiile private aduc o contribuţie considerabilă la creşterea imaginii staţiunii, la creşterea rentabilităţii şi implicit la bugetul local, prin taxe şi impozite. Dar ele sunt insuficiente dacă implicarea autorităţilor locale este egală cu zero. Este deci nevoie de cooperare, trebuie pus în aplicare PUG-ul care zace în sertare din 1997 şi este cazul să realizăm, macar în ceasul al doisprezecelea, că o cooperare nu poate fi decât în favoarea ambelor părţi. Avem şansa de a face din Păltiniş nu ceea ce a fost el odată, ci o staţiune modernă, competitivă cu standardele naţionale, şi chiar occidentale, şi este cazul să valorificăm în sfârşit această şansă. Cred că acest lucru nu se poate face cu Johannis primar. Pentru a putea face aceasta ne trebuie oameni noi, interesaţi să dezvolte ceva util Sibiului şi locuitorilor săi şi nu persoane care, în două mandate, au ignorat cu bună ştiinţă acest imens potenţial natural al unicei staţiuni montane din România cu o aşa istorie bogată. Urcat în şaua unui cal alb de voturile a peste 80 % dintre sibieni, dl Johanis şi-a permis deseori să braveze. Dar orientarea către probleme în funcţie de interes personal a făcut ca, în acestă cursă de anduranţă, culoarea calului să devină un gri închis, prăfuit. Mai mult chiar, chinga şeii a început să slăbească iar calul dă semne de nervozitate.

Teodor Ancuţa, acţionar majoritar al SC Păltiniş S.A  

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*