Investigatii

PAHONTU VERSUS LAZARESCU – „MECIURI” SI „BLATURI” CU JUSTITIA (II)

Cât de „corectă” a fost testarea în ce-l priveşte pe Sever Pahonţu, soţul preşedintei Judecătoriei  Curtea de Argeş  pe atunci,  […]

Cât de „corectă” a fost testarea în ce-l priveşte pe Sever Pahonţu, soţul preşedintei Judecătoriei  Curtea de Argeş  pe atunci,  am arătat în numărul anterior. La mai mult de 10 ore de la producerea accidentului, dovada existenţei în sânge a alcoolului putea fi dovedită cu probe de sânge recoltate la spital, organele de poliţie au refuzat însă solicitarea lui Lăzărescu Dumitru şi Lăzărescu Dumitru Adrian de a-l duce pe Pahonţu la spital şi s-au mulţumit cu fiola alcooltest în care, la sediul Poliţiei Curtea de Argeş a suflat probabil vreun duh neprihănit, de vreme ce Pahonţu mirosea încă a alcool. Cei doi Lăzărescu nu au fost lăsaţi să asiste la testare fiind scoşi afară, în curtea sediului Poliţiei, că doar era vorba de ditamai VIP-ul local Sever Adrian Pahonţu – pe de o parte soţ de magistrată şefă, pe de altă parte el însuşi şef la Ocolul Silvic Şuici, funcţie cu greutate în „industria lemnului” şi proaspăt organizator de masă tovărăşească şi petrecăreţ în compania celui de-al doiela om din stat – Nicolae Văcăroiu.

Imaginaţi-vă cum ar fi sunat în urechile avide de scandal ale mass-media, ştirea potrivit căreia, după ce a băut în compania Preşedintelui Senatului la sediul Ocolului Silvic din Şuici, şeful acestei instituţii publice, Sever Pahonţu nu a acordat prioritate pe un drum judeţean şi a tamponat un autoturism condus regulamentar de Lăzărescu Dumitru Adrian, pe care l-a avariat grav. Zile în şir, ştirea ar fi ţinut primele pagini şi emisiuni, reporterii ar fi scormonit dedesubturile şi amănunte „picante” ar fi ieşit la iveală făcând deliciul cititorilor şi audienţei TV iar „opoziţia” atât ar fi aşteptat. Este aşadar „explicabilă” conduita poliţiştilor care au primit comanda să ascundă sub preş gunoiul lăsat de neatentul Pahonţu, care putea să murdărească personalităţi mult mai importante decât acesta şi să afecteze structuri de putere de la nivelul cel mai înalt.

Ar fi de asemenea interesant de ştiut dacă, agentul Ceauşoiu Leonard a încheiat procesul verbal de contravenţie numai pe data de 1 august 2007 pentru a-i facilita lui Pahonţu să folosească asigurarea  „ASTRA” datată după cum v-am relatat, în preziua accidentului, de parcă Pahonţu care nu avea asigurare obligatorie încălcând legea cu bună ştiinţă sau din delăsare, ar fi devenit deodată mama Omida, şi ar fi prevăzut ce va comite. Oricum, din moment ce Pahonţu i-a prezentat lui Lăzărescu în data de 28.07.2007 acea poliţă de asigurare care intra în vigoare la data de 30.07.2007, este clar că şi-a recunoscut indirect vina în accident, încercând să îi determine  pe cei doi Lăzăreşti să se adreseze asigurărilor pentru a scăpa el de cheltuielile cu reparaţiile. Numai că, Procesul verbal de contravenţie, chiar dacă a fost încheiat în data de 1 august 2007, a înscris data producerii accidentului la 28 iulie 2007, aşa că poliţa de asigurare nu avea putere retroactivă, fapt sesizat imediat de Lăzărescu Dumitru, care nu a acceptat păcăleala, solicitând lui Pahonţu să îi plătească el însuşi reparaţia BMW-ului avariat.

La interval de mai mult de o lună de la accident, când Lăzărescu Dumitru Adrian a primit Procesul verbal de contravenţie întocmit în lipsa lui la 4 zile de la accident, acesta a observat că agentul Ceauşoiu nu trecuse pe formular două elemente „cheie”: părăsirea locului accidentului de către Pahonţu Sever Adrian imediat după impact şi lipsa asigurării obligatorii. Abia în data de 11.09.2007 la sesizarea lui Lăzărescu, Ceauşoiu a trecut pe verso-ul P.V. de contravenţie  cele două fapte de care a avut cunoştinţă încă de la data producerii accidentului şi pe care avea obligaţia să le precizeze de la data întocmirii P.V. Ce putere au mai avut aceste notări ulterioare în faţa organelor de cercetare penală şi a instanţei de judecată se va constata ulterior. Concluzia este că, Procesul verbal de contravenţie s-a întocmit târziu şi într-o formă deficitară pentru a da posibilitate celor „interesaţi” să „aranjeze” probele astfel încât acestea să fie favorabile soţului judecătoarei şi nu adevăratului păgubit – Lăzărescu Dumitru Adrian.

Revenind la actele întocmite de agentul Ceauşoiu, remarcăm că, cele două autorizaţii de reparaţii eliberate separat în data de 27.07.2007 pentru fiecare dintre cele două autoturisme, deşi poartă numere de înregistrare care se urmează, sunt întocmite pe formulare diferite. Astfel, Autorizaţia eliberată lui Lăzărescu Adrian Dumitru este întocmită pe formular aparţinând Postului de Poliţie Sălătrucu, în timp ce aceea a lui Pahonţu este întocmită pe un formular tip Ministerul Administraţiei şi Internelor – Anexa nr.1C, probabil la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş sau în altă parte, demonstrând tratamentul preferenţial de care a „beneficiat” soţul preşedintei de atunci a Judecătoriei Curtea de Argeş, care nu a trebuit să se deplaseze la sediul Postului de Poliţie Sălătrucu spre a-şi ridica autorizaţia de reparaţii, agentul Ceauşoiu fiind chemat bănuim, cu actele,  de către superiori, că doar „muntele vine la Mahomed”, nu-i aşa? Altfel nu se explică diferenţa de formulare care ne duce cu gândul, ca de altfel întreaga tărăşenie,  la versul din cunoscuta fabulă a lui Grigore Alexandrescu „că voi egalitate, dar nu pentru căţei!”

Incredibil dar adevărat, în timpul care s-a scurs de la data accidentului, printre nenumăratele procese şi articole mass-media care s-au succedat între cele două tabere, agentul de poliţie Ceauşoiu Leonard deşi destul de tânăr s-a…pensionat! A părăsit astfel „ringul” meciului Pahonţu versus Lăzărescu, unul dintre personajele care ştie cel mai bine cum s-a petrecut evenimentul rutier din noaptea de 27/28.07.2007. De altfel, la postul de televiziune OTV – în emisiunile despre care vom vorbi în articolul nostru, acest agent a fost prezentat filmat cu camera ascunsă, recunoscând faptele aşa cum au decurs, ispravă care, cu siguranţă, l-a transformat în „persona non grata” pentru superiorii implicaţi.

Dacă majoritatea litigiilor îl au ca parte pe Sever Pahonţu, la un moment dat consoarta acestuia nu s-a mai mulţumit cu poziţia de antrenor de culise, ci a intrat şi ea pe teren prin procesul în pretenţii delictuale – mai pe româneşte „daune morale” – pe care i l-a intentat lui Dumitru Lăzărescu  în dos.nr.802/216/2008. Bineînţeles, la Curtea de Argeş, adică pe teren „propriu”. I-a cerut lui Lăzărescu daune morale în sumă de 50.000 de lei, suplimentându-şi apoi pretenţiile la 75.000 lei – 750 milioane lei vechi. Motivul ? Că Dumitru Lăzărescu ar fi prejudiciat-o participând la două emisiuni OTV în datele de 12.10.2007 şi 02.11.2007, în care ar fi dat de înţeles că nu se poate judeca cu soţul ei la Curtea de Argeş unde este ea preşedinte de Judecătorie, că i-a ştirbit reputaţia, imaginea publică…

Păi, oameni buni, dacă nu ar fi  existat această suspiciune numită de legiuitor „bănuială legitimă”, nu ar exista nici instituţia strămutării în procesul  civil şi în procesul penal iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu ar fi admis strămutarea judecării pricinilor dintre aceste familii, dacă nu ar fi constatat motivele întemeiate! Prin urmare şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să plătească daune morale d-nei judecător ?

Lăzărescu Dumitru consideră că şi-a exercitat corect dreptul la libera exprimare prevăzut în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în Constituţia României. S-a adresat presei scrise şi televiziunii fiindcă nu a avut încotro, văzându-şi dreptatea îngenuncheată de hăţişul relaţiilor judecătoarei: „Dacă Pahonţu îmi plătea cei 7.500 lei cât a costat reparaţia BMW-ului pe care ni l-a avariat, nu mai aveam nici o pretenţie!”

La data de 17.10.2008, judecătoarea Gabriela Pahonţu mai declanşează un atac „murdar” la adresa familiei Lăzărescu. Pe motiv că a promovat împotriva lui Dumitru Lăzărescu acţiunea în răspundere  civilă delictuală – daune morale – despre care am arătat, a cerut Judecătoriei Curtea de Argeş, să se dispună înfiinţarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale acestuia. Nu ştim dacă în analele justiţiei româneşti s-a mai înregistrat un astfel de caz de sechestru în care nu numai că nu există înscris constatator al „datoriei” dar  nu există nici datoria…! A sechestra averea cuiva, în favoarea ta, fără a avea nici măcar certitudinea unei sentinţe judecătoreşti, într-un proces de daune morale în care cuantumul acestora nu este încă stabilit de către instanţă ar fi reprezentat o utopie demnă de dat exemplu viitorilor magistraţi la capitolul „aşa nu se face”.

Cu toate acestea, în România – „the land of choice” – totul este posibil pentru potentaţii dn justiţie. Acţiunea introdusă de judecătoare vinerea în data de  17.10.2008 la orele 13,30 – dosar nr.2028/216/2008 a primit termen ultra-rapid pentru data de  luni 20.10.2008, deşi nu fusese plătită cauţiunea de către reclamanta Pahonţu iar Dumitru Lăzărescu nu a fost citat. Bun coleg, judecătorul Viorel Terzea a judecat în extremă urgenţă cauza, pronunţând Încheierea din 20.10.2008 prin care s-a instituit sechestrul asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale lui Lăzărescu şi soţiei acestuia! Interesant este că, judecătoarea Pahonţu  a avut bani „cash” să plătească o cauţiune de 25.000 lei la CEC  iar sechestrul l-a cerut pentru „asigurarea” plăţii unor daune morale în sumă de 50.000 lei  în timp ce  bunurile familiei Lăzărescu pe care s-a pus sechestru sunt expertizate la valoarea de  868.555 lei! Prin urmare, suma de 50.000 lei solicitată ca daune morale de judecătoare reprezintă mai puţin de  6% din totalul averii sechestrate în mod abuziv, cu concursul colegilor magistraţi.

Cu grabă suspectă de parcă Lăzărescu ar fi fost cel mai mare infractor, sechestrul asigurător a fost pus imediat în executare. În lipsa Lăzăreştilor, care habar n-aveau ce li se pregăteşte, executorul judecătoresc Iordache Vasile din Curtea de Argeş a instituit la data de 23.10.2008 sechestrul asigurător. Recursul lui Dumitru Lăzărescu a fost, bineînţeles, respins de colegii de la Tribunalul Argeş ai judecătoarei…

Şi uite-aşa, de peste doi ani, familia Lăzărescu are toate bunurile imobile puse sub sechestru, inclusiv casa de locuit cu gospodăria aferentă, fiindu-le blocată orice posibilitate de administrare a bunurilor proprietate până la terminarea procesului de daune morale. Cum a fost, cum este posibil un astfel de abuz în serviciu săvârşit de o judecătoare cu concursul solidar al colegilor magistraţi, rămâne să verifice şi să răspundă D.N.A.-ul.

După ce a reuşit acţiunea „sechestrul”, Pahonţu Gabriela şi-a majorat pretenţiile de daune morale la 75.000 lei, că doar acum avea averea lui Lăzărescu la dispoziţie, nu-i aşa? Să vă mai spunem că Sever Pahonţu nu s-a lăsat mai prejos decât nevasta şi a intentat la rândul lui acţiune împotriva lui Dumitru Lăzărescu cerând daune morale în suma uriaşă  de 100.000 de lei, rezultând incredibil, un total de 175.000 lei „pretenţii” morale ale taberei Pahonţu ?

Judecarea recursului în dosarul de „daune morale” cerute de judecătoarea Pahonţu, începe la Tribunalul Sibiu la sfârşitul lunii noiembrie 2010. Speranţa familiei Lăzărescu în echidistanţa judecătorilor a început să se clatine, dar nu renunţă: „Ne vom lupta să ne dovedim dreptatea şi la CEDO, dacă va fi cazul !” – ne spune curajos Dumitru Lăzărescu.

Dacă pentru familia Lăzărescu bunurile imobiliare sunt de doi ani puse sub sechestru în favoarea judecătoarei Pahonţu şi oamenii au fost nevoiţi să se împrumute cu sume împovărătoare la bancă pentru a reuşi să facă faţă cheltuielilor crizei şi proceselor, familia Pahonţu, parcă spre a le face în ciudă „adversarilor”, vinde ba terenuri – a se vedea site-ul http://www.imobiliare.net/anunt/vanzari-terenuri-curtea-de-arges-arges/7703862 – pe care Pahonţu Sever şi-a postat anunţul la 28.09.2010 cu adresa de e-mail şi numărul de telefon pentru a fi contactat în scopul vânzării unui teren de 2500 mp în valoare de …100.000 de euro (asta da ofertă!), „situat la 5 min de centrul oraşului, într-un cartier rezidential nou construit” – ba chiar şi jeep-ul Grand Cherokee pe care l-a condus când a provocat accidentul, e de vânzare pe site-ul http://www.autobizz.ro/masini-second-hand/Jeep-Grand-Cherokee/20100321080/ .

Vom continua dezvăluirile şocante ale acestui caz şi în numerele viitoare ale publicaţiei noastre.

va urma

Dan FLORESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*