Atitudini

O judecătoare condamnă protestul unor magistrați, pretinși „apărători ai statului de drept”

  SUNT JUDECATOR SI MA DISOCIEZ PUBLIC DE TABARA PROTESTATARILOR DIN JUSTITIE CARE, PRIN REZOLUTII SI ALTE ACTIUNI, DESCONSIDERA DREPTURILE […]

 

SUNT JUDECATOR SI MA DISOCIEZ PUBLIC DE TABARA PROTESTATARILOR DIN JUSTITIE CARE, PRIN REZOLUTII SI ALTE ACTIUNI, DESCONSIDERA DREPTURILE ROMANILOR, INCALCA SEPARAREA PUTERILOR IN STAT SI ATACA STATUL DE DREPT

Protestul magistratilor de pe treptele Curtii de Apel Bucuresti, din data de 19 mai 2018, impotriva modificarii legilor justitiei si a codurilor, precum si “Rezolutia magistratilor romani pentru apararea statului de drept” adoptata de cei prezenti sunt o sfidare la adresa cetatenilor romani, un atac la adresa statului de drept si afecteaza in mod grav credibilitatea justitiei.

Sunt judecator de 25 de ani si nu as fi crezut vreodata ca unii dintre noi vor cobori justitia in arena politica, vor justifica abuzurile din justitie cu pretextul apararii independentei acesteia si vor sustine, intr-un mod de-a dreptul agresiv, incalcarea separatiei puterilor in stat, regula fundamentala dupa care functioneaza un stat democratic.

Ce fac judecatorii si procurorii in cauza, autointitulati aparatori ai statului de drept, nu doar ca nu are nimic comun cu ceea ce pretind ca apara, ci, dimpotriva, aduce grave prejudicii prestigiului si independentei justitiei, denotand totodata un veritabil dispret fata de statul de drept si cetatenii Romaniei.

Romania este stat de drept (adica “rule of law” – domnia legii), stat ce “se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale“, spune art. 1 din Constitutie.

Acest “stat de drept” functioneaza in mod real si sanatos atunci cand Parlamentul, ca putere legislativa, elaboreaza si adopta legi, Guvernul, ca putere executiva, se ocupa de administrarea tarii, iar autoritatea judecatoreasca, in care este inclusa si puterea judecatoreasca (adica instantele si judecatorii), interpreteaza si aplica legea.

Statul de drept este functional doar atunci cand fiecare dintre aceste trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca – se pastreza in limitele lor constitutionale, isi gestioneaza autonom activitatea si, in acelasi timp, colaboreaza loial cu celelate puteri in beneficiul cetateanului cu scopul realizarii binelui comun in societate.

Este, de aceea, o interferenta inadmisibila in activitatea altor puteri si entitati constitutionale, ca unii magistrati sa aiba pretentia ca Parlamentul sa legifereze doar in maniera dorita de ei ori sa ceara Curtii Constitutionale sa suspende judecarea unor dosare.

Daca parlamentari ori ministri nu au dreptul sa dicteze judecatorilor si procurorilor ce solutii sa dea in dosarele cu care sunt investiti, similar, nici magistratii nu pot dicta nici Parlamentului ce legi sa adopte, nici Guvernului cum sa administreze tara si nici Curtii Constitutionale cum sa isi judece dosarele.

Reamintesc ca in luna octombrie a anului 2017 mii de magistrati si chiar Plenul CSM, prin votul majoritatii, s-au autoexclus de la dialog refuzand orice dezbateri cu puterea legislativa cu privire la modificarile legilor justitiei, dezbaterile fiind, in fond, masura maturitatii democratiei unei societati.

Cand a fost chemata la dialog, justitia a refuzat cu tafna participarea la discutii cu celelalte puteri din stat, iar acum aceasta tabara din justitie este ofuscata ca nu au existat dezbateri.

Nici nu pot exista dezbateri daca una dintre partile invitate conditioneaza dinainte participarea la dialog de adoptarea neconditionata de catre ceilalti parteneri a termenilor si conditiilor sale. In acest caz nu mai exista dialog si dezbateri, iar o astfel de atitudine nu este colaborare loiala intre puteri ci, din contra, incalca separatia puterilor in stat, deoarece autoritatea judecatoreasca isi aroga atributii de legiferare pe care Constitutia nu i le confera.

In data de 19 mai 2018, o tabara din justitie, incurajata si de pozitiile anterioare exprimate de unele ambasade si autoritati ale Uniunii Europene si Consiliului Europei, au incearcat, din nou, printr-o demonstratie de forta, sa impuna atat legislativului propriile pretentii cu privire la modificari legislative, cat si Curtii Constitutionale sa amane, sine die, judecata in dosare cu care este legal investita.

Guvernul, conform Constitutiei, raspunde politic numai in fata Parlamentului. Parlamentarii, la randul lor, raspund politic in fata alegatorilor pentru modul in care isi respecta promisiunile electorale si programele politice asumate si pentru care au fost votati.

Nici Parlamentul si nici Guvernul, insa, nu raspund politic in fata justitiei, si cu atat mai putin in fata unei tabere din magistratura care, se vede, nu are nici o problema sa tarasca autoritatea judecatoreasca in jocuri politice.

Daca intr-adevar aceasta tabara din justitie ar fi cu adevarat preocupata de independenta justitiei, stat de drept si libertati fundamentale, asa cum se pretinde, trebuia sa se delimiteze ferm si sa protesteze vehement fata de protocoalele secrete incheiate de catre reprezentanti de varf ai justitiei cu SRI, protocoale facute peste capul judecatorilor si procurorilor, care nu au fost consultati.

O astfel de reactie impotriva protocoalelor secrete cu SRI ar legitima aceasta tabara in ochii opiniei publice si ar dovedi cetatenilor ca acesti magistrati protestatari sunt cu adevarat preocupati de statul de drept pe care clameaza ca il apara.

In loc sa ceara socoteala clasei politice pentru felul cum legifereaza si guverneaza, implicand astfel autoritatea judecatoreasca in dispute politice, aceasta tabara din justitie trebuia sa ceara socoteala reprezentantilor justitiei care au semnat protocoale secrete cu SRI, vulnerabilizand si decredibilizand astfel justitia intr-un mod fara precedent.

Este, de aceea, surprinzator ca in cuprinsul Rezolutiei din 19 mai nu exista absolut nici o referire la acele protocoale secrete care sunt cel mai mare si grav atentat la statul de drept.

Se vede ca acesti judecatori si procurori, pretinsi “aparatori ai statului de drept”, nu au nici o problema ca justitia a fost administrata ani de zile in baza unor protocoale secrete, in dispretul total al legii, al Constitutiei si al drepturilor si libertatilor cetateanului.

In acelasi timp, insa, acestia se revolta impotriva Parlamentului, pe care-l acuza ca ataca statul de drept pentru ca adopta legi, adica exact ceea ce Parlamentul trebuie sa faca intr-o democratie.

Magistratii respectivi, in Rezolutia adoptata, au facut trimitere la mentiunile din Declaratia privind etica judiciara adoptata de Adunarea Generala a Consiliilor judiciare desfasurata la Londra in iunie 2010, conform carora “atunci cand democratia si libertatile fundamentale sunt in pericol, obligatia de rezerva a judecatorului devine subsidiara obligatiei de indignare“.

O astfel de trimitere este gratuita cat timp nicaieri in alta parte din cuprinsul Rezolutiei nu sunt mentionate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, nu se detaliaza care este pericolul pentru acestea si nici modul cum protestatarii inteleg sa le apere.

Justificarea actiunii acestei tabere din justitie prin textul de mai sus este chiar absurda, cata vreme aceasta protesteaza impotriva unor proceduri perfect democratice dar, in acelasi timp, pastreaza tacerea cu privire la adevarate monstruozitati care au subminat independenta justitiei, cum sunt acele protocoale cu SRI.

In Rezolutie nu se precizeaza care ar fi avantajul pentru cetatenii acestei tari daca se mentine, asa cum doreste aceasta tabara, actualul mod de administrare a justitiei, in conditiile in care aproape nu exista zi in care sa nu fie devoalate abuzuri si incalcari grave ale drepturilor fundamentale in cursul procedurilor judiciare.

Sistemul judiciar pastreaza o discretie absoluta asupra modului in care justitia i-a abuzat pe unii romani, refuzand cu indaratnicie sa admita fapte notorii, incalcari ale drepturilor fundamentale, erori grave si disfunctionalitati majore in functionarea justitiei.

Orice expuneri ale abuzurilor sau critici pe deplin justificate formulate de catre demnitari publici, presa, societatea civila, cetateni sunt socotite de unii magistrati ca fiind atacuri la adresa judecatorilor si procurorilor, si, implicit, la adresa independentei justitiei, ceea ce este aberant.

Astfel, sunt acuzate in Rezolutie “actiunile de manipulare a opiniei publice si atacurile fara precedent la adresa a numerosi judecatori si procurori care instrumenteaza inclusiv cauze de mare coruptie, dar si a celor mai importante institutii ale statului, cu rol de aparare si siguranta publica, inclusiv Directia Nationala Anticoruptie…”.

Unii dintre magistrati, asa cum am spus, refuza sa accepte evidenta si sa admita ca justitia a facut erori si abuzuri foarte grave, acestia respingand vehement orice critici, calificandu-le “atacuri” si “manipulari”. Acestia, in loc sa se preocupe de corectarea acestor derapaje, isi folosesc puterea si influenta pentru conservarea unui sistem care a permis incalcarea grava a drepturile si libertatile fundamentale ale unor romani.

Refractari la evidente si abuzuri, aceiasi magistrati spun in Rezolutie “ca Ministrul Justitiei isi permite sa atace public pe toti procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, speculând faptul ca acestia administreaza probe cu incalcarea legii, apreciind asupra intrunirii elementelor constitutive ale unor infractiuni, stabilirii vinovatiei sau nevinovatiei unor persoane, solicitând liste cu solutiile de achitare pronuntate de instantele judecatoresti (numai in Uzbekistan numarul de achitari este zero, in statele democratice achitarea reprezentând expresia unui sistem judiciar sanatos)“.

Aceasta e o alta sustinere contrara evidentei. Procurori DNA chiar au administrat probe cu incalcarea legii, existand hotarari judecatoresti definitive prin care astfel de incalcari s-au constatat, prin urmare o astfel de afirmatie nu este o “speculatie” a cuiva.

Pe de alta parte, in care “justitie sanatoasa” oameni sunt urmariti penal de procurori si ofiteri ai serviciilor secrete, constituiti, in baza unor protocoale secrete contrare legii, in “echipe mixte” ce-si desfasoara activitatea conform unor planuri comune secrete de actiune, echipe care administreaza probe pe baza carora oameni au fost condamnati?

Iar a compara urmarirea penala si judecata din Romania cu urmarirea penala si judecata din statele cu democratie consolidata este pura ipocrizie.

A fi urmarit in Romania de catre DNA, de exemplu, inseamna a fi prigonit de catre un stat atotputernic care, cu resurse uriase, il ataca pe cetatean cu scopul de a-l strivi si distruge.

Statul, prin DNA, incepe prin a-l umili pe cetatean facand publice detalii din urmarirea penala cu incalcarea grosolana a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la viata privata, dupa care continua cu incalcarea drepturile procesuale elementare. Daca cetateanul se plange unei institutii a statului, reclamand aceste abuzuri, nu este ascultat de absolut nimeni.

In final, daca este nevinovat, pentru a fi achitat cetateanul trebuie sa aiba sansa sa ajunga in fata unui judecator cu adevarat impartial si independent, pentru ca astfel functioneaza justitia in Romania, ca o loterie, cum iti este norocul si cum da Domnul.

Iar daca cetateanul a reusit sa treaca prin toate aceste furci caudine, suferind costuri imense personale si profesionale, a supravietuit oprobiului public, pierderii afacerilor, prietenilor si chiar familiei, achitarea nu il mai bucura sau elibereaza. Destinul i-a fost schimbat definitiv iar pentru asta nici un procuror abuziv nu a raspuns vreodata.

A-i spune, asadar, unei astfel de persoane ca experienta devastatoare prin care a trecut dovedeste ca Romania are “un sistem judiciar sanatos” este pur si simplu ipocrizie, cinism si iresponsabilitate, dovada lipsei de compasiune si umanitate.

In Rezolutie se mai spune: “Indemnam pe toti cetatenii Romaniei sa se alature acestei Rezolutii, in calitatea lor de pastratori ai unor sperante si aspiratii de insanatosire morala a tarii si de mentinere a ei pe coordonatele Europei civilizate“.

A-i indemna pe cetateni sa sustina o justitie care comite, tolereaza si justifica abuzuri este o lozinca gaunoasa asemenea celor din perioada comunista.

Numai statele totalitare isi abuzeaza arbitrar cetatenii, ii dau exemplu pe unii pentru a le impune celorlalti frica si autocenzura, cu scopul de a prezerva si perpetua un sistem de privilegii pentru cei putini in detrimentul celor multi.

Nici un stat de drept, civilizat si democratic, nu s-a construit vreodata pe abuzarea propriilor cetateni ori pe complicitatea celor care tolereaza asta, ci pe asumarea cu curaj a libertatii si dorintei de a impartasi aceasta valoare suprema cu ceilalti oameni.

Pentru a deveni, ca magistrati, credibili in ochii romanilor trebuie, in primul rand, sa incetam a mai respinge orice critica ascunzandu-ne dupa principii, iar apoi sa ne luam un timp de autoreflectie, sa recunoastem erorile si derapajele din justitie si sa dovedim societatii ca suntem capabili sa ne corectam. Asa ar trebui sa inceapa “insanatosirea morala a tarii”, pe care o clameaza aceasta tabara din justitie.

Magistratii care, cu cinism, neaga fapte, ignora derapajele ori refuza schimbari imperios necesare in justitie nu au cum poza in aparatori ai statului de drept si nu sunt indreptatiti sa dea ordine ori sa traseze sarcini altor puteri din stat, mai ales cand o fac batand cu pumnul in masa.

In concluzie, imi exprim profundul dezacord fata de aceasta Rezolutie care ignora drepturile si libertatile cetatenilor acestei tari si sfideaza normele constitutionale, motiv pentru care ma disociez PUBLIC de actiunile acestor magistrati care pretind ca vorbesc in numele justitiei.

Afirm categoric ca pe mine aceasta tabara din justitie nu ma reprezinta!

                                                                                                                      Florica ROMAN, judecător

Sursa: https://floricaroman.wordpress.com/2018/05/22/sunt-judecator-si-ma-disociez-public-de-tabara-protestatarilor-din-justitie-care-prin-rezolutii-si-alte-actiuni-desconsidera-drepturile-romanilor-incalca-separarea-puterilor-in-stat-si-ataca-statul/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*