Ancheta

O alta incompatibilitate a primarului sibian!

După cum spuneam, în 17 februarie a.c., ziarul „Tribuna”, proprietatea inculpatului Ilie Carabulea, coleg de boxă cu arestatul Florin Nicuşor […]

După cum spuneam, în 17 februarie a.c., ziarul „Tribuna”, proprietatea inculpatului Ilie Carabulea, coleg de boxă cu arestatul Florin Nicuşor Apostu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu şi partener de afaceri pe bani publici al primarului, titra cu emfază: „Definitiv şi irevocabil. Klaus Iohannis a câştigat procesul cu ANI şi adăugă, în continuare: „Surse oficiale au declarat pentru Tribuna că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins miercuri recursul făcut de ANI împotriva deciziei luate de Curtea de Apel Alba Iulia, hotărâre definitivă, dar nu irevocabilă, care în 2010 i-a dat dreptate primarului Iohannis”. Interesant că nu sunt numite acele „surse oficiale”, deşi manipulatorii naţionali de la (I)realitatea tv, care au preluat grabnic ştirea din cotidianul sibian, afirmă: „Potrivit unor surse oficiale, citate de tribuna.ro, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis, miercuri,…” Care sunt sursele acelea oficiale… citate? Vă spunem noi, deoarece nu aveţi şanse să aflaţi din altă parte. „Sursa oficială” este chiar Iohannis, care prin intermediul biroului său de presă compus din cinci persoane – bănuim că nici preşedintele Obama nu are un aparat de presă aşa stufos! – anunţă redacţia ziarului. Aceasta se conformează şi scrie o primă ştire,  în ediţia on-line, după care ziariştii dau telefon direct primarului, chipurile să-l întrebe dacă a aflat despre sentinţă şi cum comentează… Penibil, dar aşa se face presă la Sibiu! Toate ziarele, inclusiv cele de publicitate care se distribuie gratuit, îl laudă pe primar mai ceva decât era slăvit Ceauşescu, până la fuga cu elicopterul de pe acoperiş. Suntem convinşi că fenomenul este aproape unic în presa de provincie din România. Poate doar la Constanţa, în „Republica Mazăre” sau la Piatra  Neamţ, a primarului „Pinalti”, să mai existe o presă obedientă asemănătoare celei din Sibiu. Deşi faptele săvârşite de Klaus Werner Iohannis, de-a lungul timpului, sunt mult mai grave decât „fleacul” cu incompatibilitatea, noi vă prezentăm totuşi, în rândurile care urmează, o altă incompatibilitate a primarului sibian, care este valabilă şi în prezent, nefiind vorba despre o descoperire „arheologică” din primul mandat de primar al faraonului Iohannkhamon.

 

Incompatibilitate, conflict de interese, abuz în serviciu…

 

În municipiul Sibiu, pe strada Livezii, la numărul 46, se află sediul tipografiei germane „Honterus”, Nu departe, pe aceeaşi stradă la numărul 55, găsim şi Clubul Economic German. Acest „club”, la fel de exclusivist ca şi organizaţia neonazistă F.D.G.R., este cel care hotărâse candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din anul 2010. Decizia a fost luată la întâlnirea de la Biertan din vara anului 2007, când s-a prezentat şi sloganul de campanie electorală: „Pentru ca România să arate ca Sibiul!”.  Iohannis a renunţat „pe ultima sută de metri”, atunci când emisarii preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu, candidat şi el la aceleaşi alegeri,  au fluturat, pe la nasul luat la purtare de primarul sibian, posibilitatea trimiterii în instanţă a dosarelor penale ale acestuia, aflate în stand-by pe la D.N.A şi alte parchete. Reacţia oamenilor preşedintelui nu a fost similară şi în cazul „proiectului Iohannis”, când acesta a devenit fantasticul premier al tuturor partidelor din România, mai puţin P.D.-L., care doreau înlocuirea lui Băsescu. Specialiştii în psihologia maselor, persoane pe care nu o să le vedeţi niciodată pe micile ecrane în „campionatul de dat cu părerea”, dar care au avut contribuţia decisivă la câştigarea alegerilor pentru palatul Cotroceni, au realizat că ceea ce era considerat de adversarii politici „asul din mânecă”, în realitate nu reprezenta decât un „doi în cărţi”. Ca urmare, i-au lăsat pe rivali să piară pe limba lor, la fel ca orice pasăre care „se respectă”… conform campaniilor aburitoare şi manipulatoare, ca  „Noi vrem respect”de la „Realitatea TV” sau Crin Antonescu cu „România bunului-simţ”!

Revenind la tipografia „Honterus”, iată cum se prezintă conducerea acestei firme pe propriul site: „Honterus este o societate româno-germană înfiinţată în 1991 de Honterus Druckerei Beteiligungs GmbH Germania (60%) şi Forumul Democrat al Germanilor din România (40%). Din octombrie 2009, societatea este integral în administrarea FDGR . Sprijinită iniţial tehnic şi consultativ pentru o perioadă de 3 ani de Ministerul Federal de Interne al Germaniei (n.r.: interesant de unde a venit „sprijinul”!), firma are în prezent un capital social de 600.000 Euro. Personalul angajat a urmat cursuri la centrul de pregătire al firmei Heidelberg şi la Asociaţia Tipografilor din landul Baden Württemberg. Scopul nostru declarat (n.r.: acesta este scopul „declarat”, dar oare care poate fi cel nedeclarat?) este de a ne impune pe piaţa naţională şi internaţională prin standardul calitativ oferit şi punctualitatea cu care ne onorăm termenele.” (http://www.honterus.ro/ro/index.php) După cum se poate observa, din octombrie 2009 „societatea este integral în administrarea FDGR”. Dar, pe de altă parte, FDGR îl are ca preşedinte pe Klaus Werner Iohannis, iar acesta neapărat trebuie să se regăsească în Consiliul de Administraţie al firmei „Honterus”! Calitatea sa de preşedinte al organizaţiei, care este administrator unic al firmei respective, îl obligă, automat, să fie membru în Consiliul de administraţie. Dacă într-adevăr există interes din parte organelor abilitate să întreprindă astfel de cercetări, atunci acestea nu au decât să verifice în actele tipografiei „Honterus”. Redacţiei noastre în mod sigur nu-i va fi pusă la dispoziţie documentaţia, deoarece publicaţia este condusă de Marius Albin Marinescu, cel declarat neoficial inamicul public numărul 1 al şefului minorităţii germane din România, acelaşi Klaus Iohannis.

La tipografia „Honterus” se tipăresc, la preţuri exorbitante, toate materialele Primăriei Sibiu, ale Consiliului judeţean şi ale societăţilor anexe, deşi nu am auzit sau citit pe undeva despre licitaţii, conform impunerilor legale, organizate de instituţiile în cauză pentru servicii tipografice, unde să participe mai multe firme concurente, fiecare cu oferta sa, din care să fie aleasă cea mai avantajoasă, deoarece plăţile se fac din bani publici! Toate materialele difuzate cu ocazia evenimentului „Sibiu – Capitală culturală a Europei” din anul 2007au fost tipărite la „Honterus”. Nu a fost o problemă, cu Klaus Iohannis primar şi preşedintele acţionarului unic al tipografiei (F.D.G.R.) şi cu Helmut Mathes consilier local şi director executiv la „Honterus”. Tipografia germană are permanent de lucru, câştigă foarte bine şi nu-şi bate capul cu alergatul după clienţi. Banii cei mulţi vin de la statul român, chiar dacă-i dă primarul Klaus Iohannis, iar acesta nu se târguieşte şi plăteşte ca un paşă.

Deoarece „are balta peşte”, tot la „Honterus” a fost plasat „în adormire”, ca angajat (coordonator editură) şi fostul consilier local, din parte F.D.G.R., Benjamin Jozsa, „germanul” cu nume unguresc. După cum vedeţi, puţinii saşi care au mai rămas în Sibiu sunt toţi consilieri, care pe la municipiu, care pe la judeţ. Fiindcă ştiau că nu au ei oameni câţi pot să voteze sibienii, saşii au suplimentat listele de candidaţi şi cu unguri din familii mixte maghiaro-germane. Jozsa nu a mai putut candida la alegerile din anul 2008, deoarece are cazier,  fiind condamnat penal în urma dezvăluirilor din revista noastră şi a plângerii depuse de victima atrocităţilor sale. Este vorba de ziarista timişoreancă Ramona Băluţescu, fostă concubină a consilierului cu porniri psihopate, bătută bestial de acesta în repetate rânduri. O astfel de încăierare s-a soldat cu ruperea unei mâini a ziaristei. A primit pentru loialitatea dovedită în Consiliul Local Sibiu o sinecură la „tipografia germană”, care prosperă pe bani publici românești. Aşa că, să tot trăieşti la firma „Honterus”! Trai neneacă, pe banii statului român, acest „fraier la permanenţă”! Statul face pe prostul doar în faţa marilor şmecherii, fiindcă, în rest, este foarte vigilent şi intransigent cu cetăţenii amărâţi pe care-i taxează necontenit fără milă.

Procesele pierdute de Iohannis nu trebuie cunoscute de publicul larg!

 

Iată doar câteva titluri din mass-media anului 2010, după decizia Curţii de Apel Alba Iulia, din aprilie anul trecut, privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis: „Iohannis a învins ANI: Nu este incompatibil” (Realitatea TV), „Klaus Iohannis învinge ANI. Curtea de Apel Alba Iulia a anulat constatarea agenţiei” (TV – net.ro), „Primarul a câştigat procesul cu ANI. Iohannis bucuros de decizia de la Alba” (Ora de Sibiu), „Johannis a câștigat procesul cu ANI” (Turnul Sfatului). După cum vedeţi acesta este un învingător perpetuu, aşa cum l-a obişnuit presa care i-a fost permanent favorabilă şi servilă. De ce? Răspunsul şi argumentare sa necesită prea mult spaţiu şi ar însemna să divagăm de la subiectul propus. Cert este că Iohannis, obişnuit cu tratamentul preferenţial al presei naţionale, în general şi în special al presei locale din oraşul pe care-l conduce autoritar, a început să pozeze în câştigător etern, chiar şi atunci când este învins. Aşa s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale de anul trecut, când echipa susţinătoare a „proiectului Iohannis”  a fost înfrântă, iar el a ratat funcţia de premier, promisă în caz de victorie. Cu toate acestea, declaraţiile de după alegeri au fost penibile, cel care se visa premier declarând că el nu se consideră învins, deoarece nu a candidat. Adică, după ce s-a făcut atâta tam-tam cu numele său şi cu „proiectul Iohannis”, de parcă ar fi fost salvatorul providenţial al României, să apară pe ecranele televizoarelor şi să afirme că el nu a pierdut, deşi echipa din care făcea parte a fost învinsă, este pueril şi jenant! La fel de penibil ca şi momentul în care a declarat că sibienii l-au votat pe Băsescu, doar ca să nu plece „preţiosul primar” din Sibiu. La „perla” aceasta scoasă pe gură de domnul „tehnocrat”, cum a fost el prezentat cetăţenilor, nu sunt decât doar două variante: ori este un mare neghiob, ori îi consideră pe toţi românii proşti şi uşor de manevrat.

Acest Iohannis pare un fel de Spartacus, „gladiator” care biruie în toate „arenele”, indiferent că acestea aparţin  politicului sau justiţiei. Primarul Sibiului a fost învins în mai multe rânduri de magistraţii braşoveni, corecţi şi insensibili la „mitul german”. Astfel, prin Decizia civilă nr. 310/R, din 30 iunie 2005, a Curţii de Apel Braşov, aceasta a anulat un Certificat de moştenitor prin care primarul sibian împreună cu nevastă-sa, soacră-sa şi un complice stabilit acum în Statele Unite ale Americii şi-au însuşit fraudulos două imobile enorme în centrul Sibiului, ca fiind obţinut pe bază de documente false. Curtea de Apel Braşov confirmase, definitiv şi irevocabil, sentinţa magistraţilor Tribunalului din aceeaşi localitate. Prin cele două decizii IOHANNIS WERNER KLAUS A FOST ÎNVINS şi a pierdut una din casele obţinute fraudulos prin uz de fals. Culmea, tot în aprilie, anul trecut – când presa obedientă îi glorifica victoriile din instanţă împotriva A.N.I. – Tribunalul Braşov i-a mai aplicat o scatoalcă „invincibilului” prin decizia din 23.04.2010 la dosar 850/62/2009, acesta pierzând şi a doua casă subtilizată statului român prin trafic de influenţă, instigare la fals şi uz de fals. Acest eşec al hoţilor de case a fost bisat, fiindcă escrocii mai pierduseră la aceeaşi instanţă, dar au reuşit să întoarcă dosarul spre rejudecare, deoarece, chipurile, şarlatanul Baştea Ioan, cel din S.U.A. fusese citat la o adresă greşită. În 1 octombrie 2010 „americanul” a decedat şi să vedem unde o să mai ceară complicii de la Sibiu să fie citat, ca să mai lungească procesul! Probabil că în Iad, strada Cazanelor, cartier Smoala Fierbinte…Tertipuri ieftine pentru tragere de timp, deoarece Carmen şi Klaus Iohannis câştigă foarte mulţi bani prin închirierea a jumătate din spaţiu, cel aflat la parterul clădirii, băncii austriece Raiffeisen. La etaj locuiesc locatarii care tocmai i-au învins pe escroci în instanţă. Pentru nedeclararea veniturilor obţinute din contractul de închiriere cu banca, Klaus Iohannis este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia pentru evaziune fiscală. În final, două întrebări pentru două ministere (Finanţe şi Justiţie) : Cum va recupera statul român banii încasaţi pentru chiria necuvenită de către aceşti proprietari-impostori, după ce sentinţa Tribunalului Braşov va deveni definitivă şi irevocabilă? Cine va avea curajul, în Sibiu, să-i execute pe soţii Iohannis pentru sumele respective?

Dan FLORESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*