Suntem cu ochii pe voi!

Municipiul Sibiu codaş la accesarea de fonduri structurale. Primarul Klaus Iohannis a preferat să ne facă datori la bănci!

Schimbările politice din această perioadă amână din nou demararea acestor dezbateri care, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP) ar […]

Schimbările politice din această perioadă amână din nou demararea acestor dezbateri care, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP) ar trebui să implice în primul rând beneficiarii direcţi de fonduri structurale şi mai puţin intermediarii acestora, firmele de consultanţă sau instituţiile financiare (băncile), cele care au un interes economic evident, însă sunt mai puţin preocupate de problemele reale care au marcat absorbţia fondurilor în actualul exerciţiu financiar. Avem nevoie urgentă ca aceste dezbateri aplicate să înceapă în România, în primul rând cu cei care au responsabilitate directă în dezvoltarea comunităţilor locale, anume administraţia publică locală. Nu în ultimul rând, în debut de campanie electorală, este important care cei care candidează astăzi pentru un mandat în administraţia locală să înţeleagă importanţa capitală a utilizării eficiente pe viitor a banilor europeni pentru dezvoltare locală.
În continuarea eforturilor sale deja consacrate de a da publicităţii studii având la bază date obiective privind situaţia curentă a absorbţiei fondurilor europene în diferite domenii de interes strategic, Institutul pentru Politici Publice (IPP) lansează prima analiză cu privire la capacitatea şi implicarea administraţiei publice locale în absorbţia durabilă a banilor europeni (1) pentru modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor din România (2). Studiul de faţă are un dublu rol: de a impulsiona consultările, mai ales cu beneficiarii direcţi ai fondurilor pentru ca alocarea banilor în următorul exerciţiu financiar să fie mai temeinic gândită şi de a oferi o evaluare obiectivă a performanţelor în atragerea fondurilor europene de către Primarii şi Consiliile Judeţene din România, aceasta fiind de altfel un subiect crucial privind dezvoltarea locală ce ar trebui discutat inclusiv în campania pentru alegerile locale 2012.
(1): Pentru acest studiu, au fost analizate următoarele Programe Operaţionale: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), Programul Operaţional Sectorial Transport (POST).
(2): Studiile anterioare ale IPP privind absorbţia fondurilor structurale de către structurile neguvernamentale sau ana-liza generală comparată între România şi Bulgaria sunt disponibile la: http://www.ipp.ro/library/fse/ippstudiufs.pdf , http://www.ipp.ro/library/IPPUsestructuralfundsROBG.pdf        şi http://www.ipp.ro/library/fse/IPPanalizafspcd.pdf
(…)
O altă problemă majoră care a marcat în acest prim exerciţiu financiar absorbţia de fonduri la nivelul autorităţilor locale a fost lipsa de coerenţă în stabilirea obiectivelor prioritare de finanţare între diferitele programe operaţionale, cu suprapuneri sau, dimpotrivă, cu domenii întregi rămase nefinanţate, deşi nevoia era una evidentă (ex: infrastructura de sănătate). Exemple concrete sunt prezentate în analiza fiecărui Program Operaţional mai jos, dar ne reţin atenţia pentru argumentul incoerenţei şi al lipsei unei viziuni de ansamblu privind dezvoltarea echilibrată la nivel local două aspecte:
–  Primul este cel legat de inerţia autorităţilor locale în derularea unor proiecte având obiective de mediu – ex: închiderea gropilor neconforme de gunoi, deşi România şi-a asumat obligaţii explicite în acest sens şi chiar a intrat în vizorul Comisiei pentru declanşarea procedurii de infringement. Deşi există bani europeni în acest sens, nu toate autorităţile locale (în speţă Consiliile Judeţene) s-au grăbit să îi acceseze pentru a îşi rezolva această obligaţie în plan local.
–  Al doilea exemplu este legat de modul în care, din păcate, autorităţile locale au ratat şansa acestui exerciţiu pentru a rezolva o problemă majoră în multe localităţi din România: termoficarea. Cauza o constituie faptul că reducerea poluării, respectiv eficientizarea CETurilor, au fost două obiective finanţabile prin programe distincte (POS Mediu şi POSCCE), prin urmare autorităţile care au accesat bani printr-un program – de regulă cel de Mediu, nu s-au mai preocupat şi de problema principală a sistemului de termoficare, aceea a ineficienţei, şi nu au utilizat resursele europene în acest sens. În general, competiţia în atragerea de fonduri a fost regula în perioada 2007 până în prezent, şi nu sinergia în plan regional a proiectelor atrase de diferitele autorităţi de la nivel judeţean şi regional, deşi resurse au fost la dispoziţie – dovada fiind rata încă extrem de mică de absorbţie înregistrată la nivel naţional. (…)

Campania electorală pentru alegerile locale – moment de bilanţ al interesului Primarului/CL sau Preşedintelui/CJ pentru atragerea de fonduri europene necesare dezvoltării locale

Indiferent de obstacolele şi neajunsurile de până în prezent, finalul mandatului actualilor primari (mai ales al celor care conduc municipiile mari din România şi care au la îndemână mai multe posibilităţi şi resurse financiare decât alţii) respectiv al Preşedinţilor şi consilierilor judeţeni reprezintă un bun prilej de bilanţ. În Anexa nr. 2, prezentăm situaţia detaliată a fondurilor absorbite din toate Programele Operaţionale analizate la nivelul fiecărei primării reşedinţă de judeţ respectiv fiecărui consiliu judeţean. Suntem convinşi că fiecare dintre cei care sunt pe primele locuri la absorbţie sau pe ultimele au o explicaţie pentru poziţia naţională ocupată şi de aceea îi stimulăm să explice cum au de gând să procedeze în continuare dacă vor fi (re)aleşi. (…)

Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Bucureşti, 14 mai 2012

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*