Observator

MUNCA „LA NEGRU” SI CONSECINŢELE EI, CHINURI PENTRU ANGAJATI

Abuzurile şi ilegalităţile unor angajatori Munca la negru se pare că este la modă în România zilelor noastre, tot mai […]

Abuzurile şi ilegalităţile unor angajatori

Munca la negru se pare că este la modă în România zilelor noastre, tot mai mulţi dintre noi acceptând această formă de abuz asupra drepturilor noastre, preferând să muncim „fără acte”, decât deloc. Introducerea cotei unice de impozitare a Guvernului Tăriceanu şi înăsprirea măsurilor împotriva muncii ilegale din ţările Uniunii Europene, au dus însă la un rezultat oarecum previzibil, fenomenul muncii „la negru” din ţara noastră dând în continuare bătăi de cap autorităţilor. Portiţa prin care unii angajatori recug la soluţii ilegale este deschisă tocmai de prevederea conform căreia contractele pe o perioadă determinată, cu timp parţial de muncă, nu pot fi încheiate pentru mai puţin de două ore/zi sau zece ore/săptămână. În acest caz, firmele mici, asociaţiile de proprietari, companiile din domeniul construcţiilor, diferiţi prestatori de servicii au la îndemână metoda „angajării ocazionale” de personal pentru prestarea diverselor munci: femei de servici, electricieni, zidari, lucrători agricoli, etc., fără a încheia un contract de muncă cu aceştia. Însă partea mai proastă din toată „afacerea” aceasta este că sunt patroni şi mai lacomi care angajează personal pe durată lungă de un an sau doi, fără a încheia contracte de muncă cu respectivii angajaţi. Şi cei din urmă acceptă aceste condiţii din varii motive: fie nu au experienţă, fie se gândesc că aceasta este o măsură temporară până câştigă experienţă, fie au nevoie urgentă de bani.

Cine câştigă de pe urma muncii la negru? Patronii bineînţeles! Aceştia plătesc astfel salarii mai mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie şi sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregătirea şi timpul lucrat de cei în cauză, plus că nu plătesc nici un fel de dări către stat pentru angajatul respectiv.

Cine pierde? În primul rând angajatul şi apoi statul! Persoanele aflate în această situaţie au numai de pierdut, fiindu-le afectate pensia, siguranţa materială a familie şi nu în ultimul rând, sănătatea.

Ce aveţi de făcut, dacă vă aflaţi într-o situaţie similară, fiind astfel victima unui abuz a angajatorului aflat în ilegalitate? O scrisoare adresată Inspectoratul Teritorial de Muncă din judeţul în care locuiţi, care să conţină elementele de identificare ale agentului economic şi descrierea situaţiei celui în cauză sau chiar a altora, poate declanşa un control care să pună lucrurile la punct, obligând patronii să încheie contracte de muncă, să cumpere cărţi de muncă dacă este cazul şi să întocmească ştate de plată. La Sibiu, în evidenţa ITM-ului (Inspectoratul Teritorial de Muncă), luna trecută se aflau înregistrate 10.392 societăţi comerciale şi 107.725 contracte individuale de muncă active. Peste 3.000 de contracte individuale de muncă au fost înregistrate, iar un număr de  4.926 contracte au încetat în ultima perioadă. „În cursul lunii mai 2009 au fost continuate controale efectuate în cadrul campaniei naţionale privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale. Controalele au fost efectuate la nivelul întregului judeţ cu preponderenţă în localităţile: Sibiu, Mediaş, Avrig, Cisnădie. În cadrul companiei au fost controlate 85 de societăţi şi au fost găsiţi 14 angajatori care practicau muncă fără forme legale, acestora aplicându-li-se amenzi în valoare totală de 163.000 lei. Au fost depistate 102 persoane care nu aveau nici o formă de angajare”, a delcarat Remus Furtună, director coordonator ITM Sibiu. În cadrul campaniei naţionale de verificare a respectării prevederilor legale, în domeniul construcţiilor, au fost controlate 22 de societăţi şi au fost depistaţi 11 angajatori care au încălcat prevederile legale în domeniul relaţiilor de muncă, motiv pentru care au fost aplicate 21 sancţiuni contravenţionale, amenzi în valoare de 8.100 lei. În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 156 controale, au fost luate 879 măsuri şi aplicate 193 sancţiuni, din care 41 amenzi în valoare totală de 223.000 lei şi 152 avertismente angajatorilor care au săvârşit abateri de la prevederile legale.

Patru angajatori ai judeţului vor face concedieri colective, în urma cărora vor fi disponiblizaţi un număr de 259 salariaţi. Peste 40 de inspecţii fiscale au fost efectuate luna trecută, în Sibiu, în urma cărora rezultatele s-au concretizat atât în regularizarea evidenţelor contabile, cât şi recuperarea sumelor datorate Fiscului.

Munca „la negru” în străinătate

Studiul realizat de „Daedalus Consulting” arată că unul din cinci români ar pleca şi mâine să muncească în străinătate, chiar şi „la negru”. Mulţi dintre ei îşi asumă riscuri enorme în momentul când acceptă să plece din societatea cunoscută spre un mediu presărat cu capcane de nedepăşit. Astfel, femeile care acceptă să muncească „la negru” în străinătate pot fi atrase în capcana traficului de fiinţe umane, fiind obligate să se prostitueze. Şi acesta este numai unul din exemple, iar recentele scandaluri despre românii din ţările nordice, exploataţi ca nişte sclavi, sunt mai mult decât edificatoare şi vin în completarea afirmaţiilor noastre.  Potrivit noului Cod al Muncii, intrat în vigoare de la 5 iulie 2005, primirea la muncă a persoanelor fără un contract individual de muncă este sacncţionată cu amendă între 20 de milioane de lei şi 50 de milioane de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de un miliard de lei. De asemenea, patronul descoperit că face astfel de ilegalităţi, primeşte sancţiuni ce depăşesc un miliard de lei şi este pasibil să facă închisoare.

Cetăţenii români care călătoresc în scopuri particulare în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state de pe continentul nostru nu mai au nevoie de viză. Aşadar, putem pleca şi veni din ţară, oricând dorim, fără să dăm explicaţie nimănui. Prezentăm paşaportul, a cărui valabilitate să nu expire cel puţin 6 luni, permisul de conducere, dacă circulăm cu un autovehicul, asigurarea medicală, care trebuie să acopere durata declarată a sejurului, biletul de călătorie dus-întors şi o sumă minimă în valută (care diferă în funcţie de statutul ţării de destinaţie). Concluzia? Noile prevederi nu fac decât să crească şansele de a pleca în străinătate pentru munca „la negru”, cu toate riscurile asumate de către noii aventurieri, mai mult sau mai puţin în cunoştiinţă de cauză, în căutarea unui iluzoriu El Dorado.

Condiţii la locul de muncă

Românii „norocoşi”, care îşi găsesc totuşi un loc de muncă în perioadă de criză, cu acte în regulă, nu înseamnă că găsesc şi condiţii. În timp ce accidentele de muncă cresc de la o zi la alta, munca „la negru” a ajuns deja un „sport naţional”, iar condiţiile de lucru sunt extrem de proaste, 40% din IMM-uri riscând să fie închise tocmai din aceste cauze. Situaţia accidentelor de muncă este dezastruoasă. Condiţiile proaste de lucru, dezinteresul total arătat de autorităţi şi angajatori au condus la statistici morbide. Sectoarele din economia românească în care au loc cele mai multe accidente de muncă sunt: industria minieră, construcţiile şi industria energetică. Numărul victimelor acestor accidente a crescut simţitor. Anul trecut, accidentele de muncă au făcut mii de victime, dintre care cel puţin jumătate din ele au fost mortale. Şi Sibiul se încadrează minunat în acest peisaj de nepăsare. Peste 50 de unităţi au fost controlate în cursul lunii mai, fiind dispuse 55 măsuri ca urmare a constatării neconformităţilor faţă de prevederile lgislaţiei în vigoare şi s-au aplicat 5 sancţiuni contravenţionale în valoare de 9.000 de lei. 8 unităţi şi 38 de produse au fost controlate şi în domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii în concordanţă cu noua legislaţiei europeană. Inspectorii de muncă din cadrul Serviciului Control,  Securitate şi Sănătate în Muncă au efectuat 232 controale la un număr de 231 unităţi economice, luna trecută, în judeţul Sibiu, cu tematici adecvate sectoarelor economice, unde au fost constate peste 630 de abateri de la prevederile normelor de secuitate şi sănătate a muncii. Inspectorii au oprit din funcţionare 136 de echipamente de muncă şi au sistat activitatea la 11 locuri de muncă, aplicându-se 49 de sacţiuni contravenţionale în valoare totală de 160.000 de lei. „În luna mai 2009 s-a înregistrat la inspectorat un număr de 11 evenimente din care un eveniment s-a soldat cu deces, iar 10 evenimente cu incapacitate temporară de muncă. Au fost avizate 5 accidente de muncă cu incapacitate teporară de muncă”, a declarat Furtună Remus, director coordontaor ITM Sibiu.

Date oficiale şi situaţii concrete

Aşa sunt numite cifrele prezentate până acum! Însă ce facem cu cele neoficiale? Cu cei care încă nu au fost prinşi? Oamenii rămân batjocoriţi, iar patronii se lăfăie în banii câştigaţi de pe urma lor. Am tot răsfoit presa naţională şi am dat peste o astfel de companie, ce are sediul în Sibiu, a căror patroni încă mai merg pe deviza „eşti sclav pe plantaţia mea”. Ziarul Financiarul prezintă în nenumărate rânduri materiale despre compania Trident, a cărei „părinţi” sunt Constantin şi Alina Mateescu. Două dintre ele le puteţi găsi cu un search pe „Google” după titlurile „Sute de Bilete la Ordin refuzate la plată de Trident Trans Tex Sibiu în ultimile două săptămâni” sau „Reţeaua de hypermarket-uri Trident îşi îngroapă furnizorii în refuzuri de plată”. Cine s-a perindat pe această „plantaţie” cunoaşte adevărul. Că mai marii patroni nu plăteau furnizorii la timp, şi chestiunea aceasta dintotdeauna, nu de ieri de azi, că angajaţii erau înjuraţi şi batjocoriţi, obligaţi să facă ore suplimentare neplătite, că altfel erau ameninţaţi cu pierderea serviciului, că nu primeau salariile la timp sau deloc, astea fiind doar câteva exemple. Compania aceasta reprezintă doar un exemplu, din multele care încă mai există pe piaţa sibiană, în care şeful ordonă şi angajatul execută, fără drept de cuvânt. Materialele le puteţi citi liniştiţi, deşi multe adevăruri surprind! Însă ce mi-a atras atenţia au fost nişte comentarii din josul paginii, ale unor foşti angajaţi şi replicile fratelui marelui patron Constantin Mateescu, pe nume Marian Mateescu. Mi-am permis să scriu în acest material, două dintre ele, pentru a reflecta mai bine trista concluzie, că angajaţii sunt doar nişte marionete sau simpli sclavi pentru foarte mulţi oameni de afaceri din Sibiu. Ca să fie pe înţelesul tuturor, angajaţii scriu adevăruri dureroase despre această companie, iar inculpaţii se apără, înjurând şi batjocorind în continuare. Când spun adevăruri, mă refer la motivele prezentate mai sus, plus faptul că erau obligaţi să scoată la vânzare produse expirate, că marfa este de o calitate proastă, că rupeau termenul de garanţie, ş.a.m.d….

„Marian Mateescu spune:

3 iunie 2009

Vreau să-i adresez dl. Big de mai sus rugămintea să-mi trimită nişte poze. Dacă eşti cine bănuiesc eu, şti adresa de mail. Te înştiinţez că nu mă cheamă Nelu, şi, dacă mă cunoşti, şti că nu mă ascund după degete. În conclzie aştept ceva poze să văd şi eu ce n-am mai văzut. Bucură-te că ai postul pe care-l ai, că nu se ştie niciodată ce te aşteaptă la cotitură. Legat de Cristina, mă interesează totuşi chestia cu puşcăria pe care o arunci. E ceva ce şti sigur? Mă interesează, de curiozitate, în ce perioadă. Ce să zic, dacă nu aveţi curajul să vă daţi numele adevărat atunci când faceţi afirmaţii de genul celor de mai sus, vă numesc cu regret LEPRE ORDINARE, fără ghilimele. La angajare ati fi în stare să pupaţi mâini, să ştergeţi pantofi, orice, greul vine la majoritatea atunci când trebuie să şi munceşti. Ce am spus mai sus e valabil numai pentru cei care se simt!”

„Stelista spune:

3 iunie 2009 ora 10:59

PENTRU DOMNU MATEESCU

Aceste LEPRE ORDINARE cum ne numiţi am fost angajaţii fratelui dumneavoastră am muncit în condiţii inumane, am îndurat frig, am mers la toaletă la benzinărie chiar şi după deschidere că nu aveam voie la toaletă la clienţi, am lucrat la minus 10 – 15 grade cu fulare şi mănuşi, fără uşi la intrare în curent şi praf, ne dezbrăcam pe raioane, lucram 12 ore şi apoi în genunchi frecam gresia până la 2 noaptea, zile în care am lucrat 12 – 16 ore, de ce nu aţi venit să lucraţi în condiţiile astea????? De ce nu aţi venit să spălaţi mezeluri în fiecare zi, să rupeţi termenul de valabilitate, să vindeţi crenwuşti acriţi, să minţiţi lumea în aşa hal încât să vă fie ruşine să daţi ochii cu ei????? Eu am lucrat în condiţiile astea 2 luni în care am luat un milion de lei şi nu am stat cu mâna întinsă şi nici nu am pupat mâini şi picioare că am fost angajată, pot sta cu capul sus că mi-am făcut treaba, poate prea bine la cât am fost plătită nici banii de motorină nu i-am scos dar nu-i nimic mai sper să fiu plătită şi poate o să faceţi şi dumneavoastră o încercare de asta să vă rugaţi de cine puteţi să vă ţină copii, să băgaţi bani în motorină să faceţi naveta şi în tot acest timp să trăiţi cu 10 lei cât m-a plătit fratele d-voastră, apoi aveţi dreptul să ne faceţi lepre şi cum doriţi dacă vă mai vine bineînţeles. De aruncat cu gunoi e foarte uşor, mai rău este să îţi ceară copilul o ciocolată să n-o poţi oferi, nu pot să zic că nu am avut posibilitatea să ofer copiilor ce au cerut dar IMI PARE RĂU CĂ I-AM LĂSAT ACASĂ SĂ FAC VOLUNTARIAT LA TRIDENT. Va veni vremea când ELODIA cum e numită în Trident nu va mai avea bani să meargă la cumpărături în Italia şi va trebui să se obişnuiască cu second-hand, atunci da căzătură şi atunci vor fi răzbunaţi toţi cei de care şi-au bătut joc, pentru noi un salar două în minus nu prea contează, dar la 6 milioane de ron nu prea ştiu ce somn va mai avea. Părerea mea e că nu ar trebui să îi ţineţi partea fratelui, doar aţi fost angajatul lui, dacă e aşa de bine acolo de ce aţi plecat????? Dacă vreţi poze nu neapărat pe mail se pot vedea, mergeţi în magazine şi vedeţi cărucioare întregi cu marfă care zac acolo şi se împut, mergeţi la măcelărie vedeţi carnea împuţită care se face mici şi cârnaţi, uitaţi-vă pe raft şi vedeţi iaurturi expirate puse în vânzare, uitaţi-vă la vitrină să vedeţi ce este pe acolo că nu mai mănânci salam în veci, la peşte cum s-a putrezit şi dacă mai vreţi mai pot continua, şi, atunci ce vă mai trebuie poze????? Când ai în faţa retinei tot??? Nu le văd rostul.”

Concluzia? Acuzaţiile sunt de o gravitate imensă! Ce fac autorităţile? Ce face OPC-ul? Câte amenzi au dat? Se ascund după proceduri şi hârţoage, asta fac!

Aparent – şansă pentru studenţi!

Unii dintre angajatori, scot posturi vacante la licitaţie în Bursele oficiale, că acum aşa se poartă, pentru studenţi sau absolvenţi de facultate. De ce nu preferă aceştia oameni cu experienţă, care pot da randament din prima zi de muncă? Simplu! Pentru că aceştia stau pe salarii mari, au pretenţii fiindcă au experienţă, pe când studenţii sunt mulţumiţi şi cu salarii de mizerie. Cele 370 de persoane participante la Bursa Locurilor de Muncă desfăşurată în Sibiu la sfărşitul lunii mai, organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, au avut de ales dintr-un număr de 260 de locuri de muncă puse la dispoziţie de către 24 de agenţi economici. Dintre acestea, 128 au fost selectate în vederea încadrării în meserii precum: agent asigurare, consilier financiar, lucrător comercial, operator montare mauală şi automată, operator maşini cu comandă numerică, agent turism, reprezentant vânzări şi altele. „Pe lângă oferirea de locuri de muncă, bursa a mai avut ca scop şi familiarizarea studenţilor cu modalităţile de căutare a unui loc de muncă şi cu tehnicile de prezentare la interviul de angajare, precum şi determinarea angajatorilor de a încadra tineri pe care să-i formeze profesional, astfel încât la finalizarea studiilor să-i încadreze”, a specificat conducerea AJOFM Sibiu, în comunicatul de presă.

AJOFM Sibiu a trimis luna trecută invitaţii unui număr de 100 de agenţi economici din judeţ. Dintre aceştia au confirmat participarea la bursă 24, care au pus la dspoziţie 263 de locuri de muncă vacante, 40 fiind destinate persoanelor cu studii superioare iar 223 persoanelor fără studii superioare. „Conform prevederilor Legii 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, cu modificări şi completări, angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor, beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare (în cuantum de 500 de lei la această dată), pentru fiecare elev şi student angajat. Stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar perioada maximă de acordare este de 60 de zile lucătoare într-un an calendaristic”, a mai spus Gheorghe Suditu, noul director coordonator AJOFM Sibiu.

Şomajul în Sibiu luna trecută

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) precizează că  în Sibiu erau înregistraţi luna trecută, 10.565 şomeri, din care 4.445 femei, rata şomajului înregistrând valoarea de 5,7%. Numărul şomerilor a crescut cu 490 persoane, iar rata şomajului a înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale, comparativ cu sfârşitul lunii anterioare. „În profil teritorial, pe zone, situaţia se prezintă astfel: Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu – 4.398 persoane, ALOFM Mediaş – 3.215, Unitatea Locală Avrig – 805, Unitatea Locală Agnita – 1.151, Unitatea Locală Dumbrăveni – 530 şi Unitatea Locală Cisnădie – 466 şomeri înregistraţi. Din punctul de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale datele statistice indică un număr de 7.833 muncitori, 2.105 persoane cu studii medii şi 627 persoane cu studii superioare. Din totalul şomerilor 7.068 sunt beneficiari de indemnizaţii şi 3.497 sunt şomeri neindemnizaţi, iar din punctul de vedere al grupelor de vârstă cele mai multe persoane (3142) au între 30-40 ani, urmează apoi 2.910 persoane cu vârsta între 40 – 50 de ani, 1.656 persoane între 50 – 55 ani, 1.134 persoane au sub 25 ani, 1.098 persoane între 25-30 ani, în timp ce 625 sunt în vârstă de peste 55 de ani”, a declarat Gheorghe Suditu, într-un comunicat de presă al AJOFM Sibiu. Un număr de 304 persoane au fost încadrate în muncă, 24 s-au angajat datorită serviciilor de informare şi consiliere profesională iar alte 13 s-au încadrat ca urmare a absolvirii cursurilor de formare profesională. De asemenea, 222 şomeri au fost încadraţi în lucrări publice, iar alţi 41 şomeri au beneficiat de alocaţii.

Oana RUBA


Galerie foto:

{gallery}2009/nr4/munca_la_negru{/gallery}