Atitudini

MOŞTENIREA OTODOXĂ A UNGARIEI Şi INERŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ! (partea I-a)

În urmă cu câteva zile mi-a „căzut” în mâna o carte care avea să-mi provoace o mare nedumerire: Moștenirea Ortodoxă...

În urmă cu câteva zile mi-a „căzut” în mâna o carte care avea să-mi provoace o mare nedumerire: Moștenirea Ortodoxă a Ungariei de Pr. Tibor Imrenyi, carte editată de Editura Ecleziast în anul 2012. Știam că există și puțini maghiari ortodocși prin virtutea interacțiunii lor cu popoarele ortodoxe învecinate: sârbii și românii, dar nu bănuiam pe ce eșafodaj se susține ortodoxismul lor. Voi prezenta câteva pasaje relevante din lucrarea preotului Tibor Imrenyi:

 Ortodoxia era cunoscută în mijlocul maghiarilor încă din secolul al IX-lea, mai mult anumite indicii duc înapoi chiar până în secolul al V-lea. Pe teritoriul locuit de înaintașii maghiarilor, creștinismul a fost făcut cunoscut prin activitatea misionară desfășurata de sfinții frați Chiril și Metodie.

1.Mostenirea maghiara a Ungariei

    Fără să doresc să jignesc persoana preotului Imrenyi aș dori să aflu de unde are dânsul aceste informații ? Cine au fost înaintașii maghiarilor în secolul al V-lea când triburile maghiare au pătruns în Europa Centrală abia în secolele IX – X. ? Hunii la care face atingere, foarte discret autorul, nu au fost înaintașii maghiarilor, în ciuda tuturor eforturilor istoricilor maghiari de a ne îndoctrina cu acest aspect. Iar frații Chiril și Metodiu au propovăduit ortodoxismul popoarelor slave din Balcani și centrul Europei. Maghiarii la venirea lor în Europa practicau o religie de tip şamanic, asemănătoare tuturor popoarelor mongole, nici vorba de trecerea lor la ortodoxism sau catolicism în secolul IX și X.

   Anumite legende slave menționează întâlniri dintre Sfinții  Constantin-Chiril și Metodie cu proto-maghiarii chiar în perioada premergătoare așezării lor în Panonia, în anul 896. Atunci aceste întâlniri nu aveau caracter misionar. În schimb, cronicarul bizantin Ioannis Skylitzes afirmă că după cucerirea Panoniei, la mijlocul secolului al X-lea, principele maghiar Bolosudes (Bulcsu) s-a încreștinat în Bizanţ, urmat de principele Gylas (Gyula). Acesta s-a întors în Ungaria cu un călugăr misionar pe nume Ierotei, pe care patriarhul bizantin Teofilact l-a hirotonit ca primul episcop al „Turciei” (Ungariei). Urmând exemplul acestora, domnitorul Achtum (Ajtony) s-a botezat în Vidinul bulgăresc în „ritul grecesc”.

Acum sper că înțelegeți de ce mi-am numit lucrarea : Istorie Furată. Cronică Românească de Istorie Veche, datorită frecventelor furturi de istorie la care s-au dedat vecinii noștri: grecii, ungurii, bulgarii, polonezii şi rușii.

3Coperta Carte.jpg123

Dar să studiem un pic textul de mai sus. Afirmația autorului despre ținutul Turcia, cum că ar fi Panonia este total greșita și tendențioasă. Odată cu infiltrarea primelor triburi maghiare în Europa aceștia au fost însoțiți și de numeroase triburi pecenege, cumane și ale uzilor, popoare de neam turcic. Datorită acestei invazii ale popoarelor turcice din Asia, bizantinii au numit teritoriile de dincolo de Dunăre: Turcia ! Iar în acest caz, în virtutea ultimelor cercetări, este foarte posibil ca Bulcsu să fi fost de neam cuman, peceneg sau uz, în nici un caz maghiar ! 

Principele Gyula, pomenit de autor este de fapt voievodul valah, Iuliu cel Bătrân, care era creștin „de rit grecesc” încă de la naștere. Deplasarea lui la Constantinopol, în urma creștinării lui Bulcsu, făcuta în anul 953 a fost urmare a creșterii agresiunii maghiare în Transilvania și a căutării unei alianțe puternice în persoana Împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Iuliu practic a fost re-botezat de către clerul bizantin, reafirmându-și legătura bisericească cu Patriarhia din Constantinopol.

O altă deformare a istoriei o practică preotul Imrenyi atunci când afirmă că Iuliu a „primit” de la clerul bizantin un călugăr misionar. Pentru a lamuri acest fapt s-ă citim textul real al lui Skylitzes : ,,Nu după mult timp, și Gylas, fiind el principe la turcilor, a venit în cetatea împărătească și s-a botezat, bucurându-se și el de același binefaceri și onoruri. El a luat cu sine și un monah, cu numele Ierotei, vestit pentru evlavia sa, hirotonisit episcop al Turchiei, de către Teofilact…” Se vede astfel că Iuliu cel Bătrân când s-a dus la Constantinopol, a venit împreună cu Ierotei, care încă dinainte de această vizită era Episcopul Turciei, hirotonisit de către Teofilact !

      Preotul Imrenyi face o afirmație ciudată prin care spune că știri despre Ierotei nu se găsesc decât în lucrarea lui Skylitzes, Synopsis de Istorii, cea ce nu este adevărat !

 Ioan Zonaras, care a trăit în secolul al XI-lea și a fost secretarul Împăratului Alexios I Comnen în Epitomae historiarumpovestește la rândul lui despre vizita lui Bulcsu și Iuliu cel Bătran la Constantinopol.

O altă găselnița a lui Imrenyi este maghiarizarea voievodului bănățean Ahtum sub numele de Ajtony !

De ce m-am legat de toate aceste amănunte, veți întelege din pasajul următor extras din lucrarea preotului Imrenyi:

Despre viața lui ulterioară < Ierotei > nu știm nimic, persoana lui nu-i era cunoscută nici măcar tradiției bisericești până în anul 1955, când în primul volum al primei cărți liturgice ortodoxe în limba maghiara modernă, Liturgikon, la rugăciunile pregătitoare pentru Sfânta Liturghie găsim o scurtă pomenire despre Ierotei, primul episcop al maghiarilor ortodocși. Începând de atunci a fost o tradiție vie în ortodoxia de limbă maghiară că el a fost primul episcop ortodox al țării. Însă a fost canonizat numai în luna august a anului 2000 de către Biserica Ortodoxă, de atunci fiind prăznuit odată cu Sfântul Ștefan (regele ungurilor), pe data de 20 august.

    În lucrarea mea Istorie Furată. Cronică Românească de Istorie Veche, în partea a IV-a Istoria Medievală – Istoria Transilvaniei, capitolul Voievodatul lui Iuliu, am demonstrat pe baza documentelor existente dar și a descoperirilor arheologice (în prezent ascunse de ochii noștri) că:

- Voievodul Iuliu cel Bătrân a fost valah – ortodox, precum și urmașii lui, Iuliu Procui, Iuliu cel Tânăr, fiicele Sarolata și Carolta;

- Fiica lui Iuliu cel Bătrân, Șarolta, mama regelui maghiar Ștefan cel Sfânt, și-a botezat fiul în ortodoxism cu numele de Voicu !;

- Ierotei a fost Primul Episcop Ortodox, atestat documentar, al vlahilor din Voievodatul lui Iuliu cel Bătrân;

- Episcopia ortodoxă a lui Ierotei (Hierotheus) a fost DESCOPERITĂ în curtea Bisericii Romano-Catolice din Alba Iulia (în prezent acoperită cu gazon verde şi fără nici o inscripție – tablă indicatoare !);

- și faptul că urmașii familiei Iuliene din Transilvania și-au păstrat credința creștină -  ortodoxă chiar și în condiții vitrege, intrând de multe ori în conflict cu maghiarii dar și cu bizantinii.

Iuliu cel Batran

Probabil din naivitate, am căutat să văd dacă în calendarul ortodox român este prăznuit Sf.Ierotei ? Culmea am aflat că DA ! Dar citind cu atenție aveam să descopăr stupefiat că acel Sf.Ierotei sărbătorit de noi este Sfântul Ierotei Aeropagitul, Episcopul Atenei, care nu are NICI o legătură cu Istoria Neamului Nostru !

Aceeași problemă am ridicat-o și în persoana lui Galerius, care nu este nici măcar un „sfințișor” în calendarul ortodox, în schimb îl sărbătorim cu mare fast pe Constantin cel Mare, care în timpul domniei sale s-a dovedit un aprig dușman al DACILOR ! Să nu uităm că primul care a legiferat religia CREȘTINĂ a fost dacul GALERIUS și nu Constantin cel Mare !

Mă întreb, când se vor trezi din INERȚIE reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române să pună în drept, realitatea istorică și mai ales să găsească soluții financiare (împreună cu STATUL ROMÂN ! ) pentru dezgroparea Bisericii Ortodoxe de la Alba Iulia, monument care dovedește vechimea ORTODOXISMULUI ȘI A NEAMULUI ROMÂN ?!, în loc să construim construcții megalitice demne de Ceaușescu!

Voi continua despre aceste probleme foarte importante pentru neamul nostru în următoarele părți. Cam ce gândesc în capitolul următor: să vă prezint marea dezinformare și minciuna privind descoperirea Bisericii Ortodoxe de la Alba Iulia în anul 2011 !?

                                                                                                                                                 (va urma)

                                                                                                                                            Cornel BÎRSAN

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>