Colimator

Monsanto și sindromul broaștei fierte

  Sindromul broaștei fierte, experiment de laborator: O broască aruncată într-o oală cu apă fiartă va sări imediat din oală […]

 

Sindromul broaștei fierte, experiment de laborator: O broască aruncată într-o oală cu apă fiartă va sări imediat din oală ca să-și salveze viața. Însă dacă broasca este pusă într-o oală cu apă rece, iar temperatura apei este crescută progresiv, organismul broaștei se va adapta, încet, încet, la temperatura tot mai ridicată. Și când apa va ajunge fierbinte de nesuportat, broasca va muri, pentru că nu va mai avea energie să sară din oală. Toată energia ei a fost consumată în procesul de adaptare la mediul tot mai agresiv.

 

Monsanto este un concern multinational agricol si farmaceutic [1]  care s-a facut cunoscut mai ales prin bio-tehnologia pe care o promoveaza si o inglobeaza in produsele sale de o enorma extensie teritoriala si diversitate, producand in laboratoarele proprii de la hibrizi ai unor soiuri de plante, pana la organisme modificate genetic (OMG). Monsanto este, pentru Romania, corporatia la care au lucrat sau urmeaza sa lucreze toti ministri romani ai agriculturii de dupa 1989. Iar daca nu sunt chiar ei impricinatii, sigur exista rude apropriate ale lor sau prieteni care au lucrat sau lucreaza pentru Monsanto. Poate ca nu multa lume stie, dar semintele si erbicidele Monsanto sunt peste tot prezente in Romania. De fapt, masive portiuni ale acestei piete sunt ocupate de Monsanto. Mancam ce se produce din semintele Monsanto si cu „ajutorul” erbicidelor Monsanto.

                          Apropo de seminte si erbicide…

Monsanto isi „datoreaza”, de fapt, celebritatea negativa mai degraba semintelor pe care le vinde agricultorilor (seminte care au un singur ciclu de viata, neputandu-se reproduce, asa cum nu se poate reproduce hibridul iesit din imperecherea iepei cu magarul, astfel ca agricultorii sunt obligati, an de an, sa cumpere seminte exclusiv de la Monsanto, sub sanctiunea unor daune judiciare enorme) si, mai ales, erbicidelor care se potrivesc exclusiv acelor seminte si care distrug orice alta forma de flora din zona unde se cultiva aceste seminte, implicit fauna aferenta fiind exterminata prin infometare sau alungata. In plus, aceste erbicide sunt intens poluante si chiar cancerigene. Cu toate acestea, Monsanto este un inversunat luptator pentru pastrarea neatinsa si pentru exploatarea la maxim a drepturilor sale monopoliste, obtinute prin mijloace nu foarte legitime. Are si cu ce  –  bugetele alocate PR-ului, propagandei, lobby-ului, rapoartelor stiintifice care sa ofere adevaruri alternative si, desigur, nu in ultimul rand, avocatilor pledanti, sunt enorme. Nicio astfel de cheltuiala nu este prea mare pentru a putea fi platita de Monsanto in atingerea scopurilor sale. Asa se fac aceste lucruri in „clubul” capitalistilor rentieri si monopolisti.

Istoria Roundup, un erbicid al Monsanto care contine glyphosate , este o perfecta ilustrare a sindromului broastei fierte.

Teste efectuate de cercetatori americani pe soareci de laborator si analize independente au aratat potentialul inalt cancerogen al glyphosate-ului, inca din 1984. Testele aratau clar ca aparusera tumori canceroase la soarecii expusi la glyphosate.

De atunci, de timpuriu, Monsanto, negand intotdeauna legatura cu cancerul a produsului sau Roundup (care contine glyphosate), a inceput constructia unui „adevar alternativ” care a devenit, in rapoartele sale publice, adevar propriu si, treptat, prin repetarea „rapoartelor stiintifice” emise de mai multi experti stipendiati de Monsanto, prin propaganda insistenta si, mai ales, prin implicarea unor functionari de rang inalt din Agentia Americana pentru Protectia Mediului, acest adevar alternativ a devenit adevar oficial, ba chiar adevar obligatoriu, dogmatic. Atat de constrangator a ajuns in prezent acest adevar oficial, incat Comisia Europeana se teme sa emita o reglementare europeana care sa interzica glyphosate-ul, pana cand statele membre nu vor avea propriile decizii care sa concorde 100% unele cu altele, chiar daca Parlamentul European a recomandat renuntarea la aceast erbicid in toata Europa, in maxim 5 ani .

Dupa experimentele americane pe soareci de laborator finalizate si facute publice in 1984, mai multi pacienti au dat in judecata Monsanto pe motiv ca produsul Roundup (un erbicid care contine glyphosate) este cancerigen.

Dupa publicarea raportului experimentelor de mai sus, era relativ clar in mediul stiintific si medical ca produsul Monsanto este „probabil” cancerigen. Asa cum dovedesc rapoartele Greenpeace, oameni din toate colturile lumii au inceput sa reclame cazuri de cancer pe care le legau invariabil de glyphosate. Este evident, deci, ca opinia publica are convingerea ca acest produs este cancerigen.

Dar Monsanto si-a cerut dreptul de a se apara. Mai intai si-a facut apararea in mod aparent neindemanatic, pentru a starni un fel de compasiune in randul juratilor, dar si pentru a nu prelua in plin energia impactului acelor rapoarte si dezvaluri sau a furiei publicului. In continuare, Monsanto a sustinut ca erbicidul sau are si efecte ecomomice benefice pentru agricultura, pentru industria alimentara si pentru buzunarul consumatorului, riscurile produsului fiind tolerabile. Dupa aceea, Monsanto a cerut si a obtinut dreptul de a-si angaja proprii experti, care sa stabileasca un adevar „alternativ” fata de cel rezultat din experimentele facute pe soarecii de laborator. Foarte multi bani au fost ulterior aruncati in PR si in nenumarate alte metode de propaganda, directa sau insidioasa. Roundup devine, astfel, pe rand, risc tolerabil, produs bazat pe un compus „inclasabil pentru caracterul cancerigen” si, la final, unul cu evident caracter „non-cancerigen, asa cum rezulta din probele stiintifice”. Functionari-cheie ai unor agentii de supraveghere si control sunt treptat convinsi de adevarul „alternativ” al Monsanto, care devine adevar oficial si, ulterior, se impune ca adevar obligatoriu, dogmatic, atat pentru agentiile publice, cat si pentru presa main-stream, toti contestatarii sau functionarii care contraziceau sau ar fi putut contrazice aceasta dogma fiind dati in judecata pentru daune, exact la fel cum ereticii erau judecati pentru erezia lor de a da o alta interpretare textelor canonice.

Cand, in anul 2015, cercetatorii de la Centrul international de cercetare a cancerului din Lyon (identificat, ironic, prin acronimul CIRC ), emit propriul raport asupra caracterului cancerigen al Roundup, armata de avocati, consultanti si lobby-isti ai Monsanto este instantaneu reactivata, cercetatorii fiind amenintati nu numai cu procese, ci si cu excluderea din mediul stiintific, urmand ca munca lor sa fie denigrata, persoana si reputatia lor atacate si aruncate in derizoriu sau in promiscuitate. Sponsorii Centrului, multi dintre ei parteneri de afaceri ai Monsanto, sunt contactati rand pe rand si determinati sau amenintati sa opreasca sponsorizarea, totul cu scopul de a face Centrul sa renunte la erezia de a (re)pune in discutie dogmele Monsanto (intre timp, stabilite inclusiv pe cale judiciara).

O petitie a Greenpeace a strans 1,3 milioane de semnaturi pentru interzicerea compusului chimic deosebit de periculos denumit glyphosate. Parlamentul European a adoptat, in data de 24 octombrie 2017, o rezolutie neobligatorie pentru Comisia Europeana, in care se recomanda interzicerea acestui ierbicid intr-un interval de 5 ani. Comisia Europeana prefera, totusi, sa transmita responsabilitatea interzicerii acestui produs chimic in sarcina statelor membre ale UE, asteptand deciziile individuale ale tuturor statelor membre. Este cert ca, deocamdata, acestea nu se pun de acord asupra necesitatii si a datei interzicerii glyphosate. Sunt state, ca Franta, al treilea cel mai mare utilizator de erbicide din Europa, care prefera renuntarea treptata la acest erbicid, pentru a nu face agricultura sa intre in sevraj, prin renuntare brusca la acest „drog” al tratamentului chimic cu glyphosate.

Intre timp, cerealele crescute cu Roundup se consuma ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Inclusiv in Romania, fara indoiala. Consumatorii nestiutori, mai ales cei din Romania, sunt fierti in continuare in cazanul planurilor globale de profit ale Monsanto, pana la final.

Ceea ce nu ne omoara dintr-o data, nu ne face mai puternici. Dimpotriva, ne fierbe la foc mic si ne otraveste in doze homeopatice, in asa fel incat dez-intoxicarea nu numai ca nu ne mai ajuta, dar ne trimite direct in sevraj [2].

De vreme ce dozele homeopatice de chimicale nu ne-a ucis inca, putem sa generam in continuare profit pentru Monsanto. Si, oricum, renuntarea la acest drog agrar este, precum se vede mai sus, dificila si durerosa. Mediul, apa din panza freatica, agricultura de proximitate, economia naturista, toate sunt in continuare subordonate planurilor globale de afaceri ale Monsanto.
Si de-ar fi vorba doar de Monsanto…

                                                                                                                                      Gheorghe Piperea

 

[1] Recent, concernul farmaceutic german Bayer, cel cu aspirinele si cu echipa de fotbal din Leverkusen, a fuzionat cu Monsanto; Bayer este o parte a fostului concern colaborationist al nazistilor, IG Farben, fabricant al Zyklon-B, gazul utilizat pentru exterminare in lagarele naziste

[2] Veti vedea imediat comentarii, aici sau in presa, din care rezulta ca produsele Monsanto sunt bune, fara de prihana si chiar necesare, pentru ca fara ele agricultua noastra si industria alimentara ar fi ne-competitive, falimentare, iar noi am ramane treptat nemancati, ca pe vrema comunistilor. Se pare ca in starea de sevraj pacientul isi doreste cu disperare drogul, pentru a scapa de durerea atroce cauzata de golul biologic si, mai ales, psihologic lasat de eliminarea acestuia din organism …

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*