Abuzuri

Marius Vecerdea, finul lui Iohannis, un individ agresiv și laș

    Nepotismele şi cumetriile, pentru care sunt acuzaţi românii ajunşi în funcţii de conducere, au fost preluate şi de...

 

 

Nepotismele şi cumetriile, pentru care sunt acuzaţi românii ajunşi în funcţii de conducere, au fost preluate şi de etnicii germani din România. Klaus Iohannis, după ce a devenit mare liberal, în luna  februarie 2013, fiind astfel obligat să renunţe la funcţia de preşedinte al FDGR-ului, a avut grijă să-l pună în locul său, ca preşedinte, pe propriul fin de cununie, Jurgen Porr. Andreas Huber, alt fin de cununie al lui Iohannis, are o firmă care făcea curăţenie în Primăria Sibiu. Naşul şi acest din urmă fin sunt legaţi nu doar de relaţii de cumetrie, ci şi prin masonerie: http://www.napocanews.ro/2009/10/klaus-iohannis-un-mason-spre-palatul-victoria.html

Un alt fin, Marius Vecerdea, căruia Klaus Iohannis i-a botezat copilul, a fost propus de către primarul sibian, prin recomandare scrisă adresată Federaţiei Române de Tenis, pentru ocuparea funcţiei de vicepreşedinte în cadrul federaţiei respective. Cei de acolo, oameni cu scaun la cap, nu au fost impresionaţi de „marele merit” al lui Vecerdea de a juca tenis cu naşul în timpul liber, aşa că i-au dat cu flit. Din toate aceste îmbârligături, pe bază de cumetrie,  se observă că şi la saşi se practică uzul de influenţă personală pentru promovarea intereselor rudelor sau prietenilor. Relaţii de cumetrie şi nepotism la fel ca la românii de care etnicii germani din România vor să se detaşeze şi să dea impresia că sunt mai corecţii decât ei. Pe asta a mizat şi mizează în continuare Klaus Iohannis şi restul membrilor FDGR, atunci când îşi depun candidaturile pentru diverse funcţii de conducere, pe faptul că majoritate românilor îi percep pe nemţi altfel decât ei. Mitul german cu „hărnicia, cinstea, onoarea şi corectitudinea nemţilor” funcţionează de minune încă în România.

Familia Iohannis încadrată de finii Vecerdea la un meci de cupă Davis la Sibiu.

Familia Iohannis încadrată de finii Vecerdea la un meci de cupă Davis la Sibiu.

Marius Vecerdea este personajul la care își face familia Iohannis vacanțele în Florida. Deși chiar fostul tenismen declarase că a vândut și lichidat totul în SUA, atunci când s-a decis să revină în România definitiv, ulterior și subit i-au crescut niște vile tot în Florida. Traian Băsescu, care numai de lipsă de informații reale nu poate să fie acuzat, declara următoarele: „Nu va plăti Iohannis, el rămâne cu 3 mii de euro salariu, rămâne și cu cele 6 case de la Sibiu, și cu cele de la Miami, nu i le ia nimeni. (…) Nu i le ia pe cele de la Miami care sunt, sub aparență, ale acelui tenismen ratat care cică a fost mare tenismen de a făcut investiții la Miami.” (http://www.cotidianul.ro/basescu-i-a-numarat-casele-lui-iohannis-are-si-la-miami-273730/)

halep-receptie-johannis

Recent, „tenismenul ratat” a fost implicat într-un scandal în care și-a arătat calitățile pugilistice. Gălățeanul Paul Găvănescu, cel care a încasat un pumn de la Marius Vecerdea, votase cu nașul Klaus Iohannis – după cum se vede pe propria pagină de Facebook, de unde am și preluat textul referitor la incident – așa că aceasta a fost răsplata! Publicăm aventura domnului Găvănescu la Sibiu și o altă măgărie mai veche a finului Vecerdea, care a distrus destinul unui tânăr prin indiferența sa și a refuzat după aceea să-i plătească despăgubirile stabilite de o instanță judecătorească prin șmecherii de om fără caracter.

 

 

                 Incident grav la un turneu de tenis!

Ceea ce am să vă spun în continuare este adevărat şi în acelaşi timp REVOLTĂTOR! Am fost LOVIT CU PUMNUL în faţă de către directorul turneului de tenis de la TC PAMIRA SIBIU, în timp ce urmăream meciul fetiţei mele Lavinia, împreună cu soţia mea. Acest personaj se numeşte MARIUS VECERDEA, proprietarul clubului de tenis „Pamira Sibiu” şi este cunoscut în lumea tenisului românesc ca organizator al Cupei Davis de la Sibiu, reprezentant al Federaţiei Române de Tenis în numeroase alte competiţii de anvergură. Pentru a vă lămuri mai uşor cine este MARIUS VECERDEA, daţi o simplă căutare pe google şi veţi găsi nenumărate articole despre acest personaj, cine este şi ce a făcut…

Incidentul de o gravitate deosebită, ce cuprinde mai multe întâmplări absolut de neacceptat într-un turneu oficial de tenis, vreau să-l fac public şi să-l aduc la cunoştinţa tuturor oamenilor din lumea sportului alb din întreaga ţară, pentru că pur şi simplu indignarea este la cote maxime şi nu pot accepta ideea că într-o competiţie oficială de tenis în România poţi fi atacat cu violenţă fizică, îţi poate fi jignit copilul şi soţia în cel mai mizerabil mod posibil, dar mai ales nimeni în jurul tău să nu ia măsuri rapide şi justificate.

Îmi doresc ca acest text să ajungă la toţi oamenii ce iubesc acest sport, la oficialii şi forurile de specialitate ale tenisului, la presa sportivă şi mass-media în ansamblu, de aceea vă rog, ca de la un simplu om care doreşte să i se facă dreptate, să distribuiţi postarea până acest individ va ajunge să fie tras la răspundere aşa cum este normal!
Voi reda mai jos în cuvinte exact aşa cum au avut loc evenimentele de o gravitate fără precedent, la care eu şi familia mea am fost supuşi.

Paul Găvănescu

Paul Găvănescu

Mă aflam la Sibiu împreună cu soţia mea însoţind-o pe fetiţa noastră pe numele Lavinia Găvănescu în vârstă de 10 ani (locul 10 FRT la cat.10ani), ce practică tenisul de peste 5 ani, şi colega ei de antrenament Mara Iamandi(11ani), înscrise ca participante la turneul pe echipe categorie 12 ani la „TC PAMIRA Sibiu” ce a început pe data de 19 Martie 2016. Amândouă sunt legitimate la clubul de tenis „Dacia Galaţi”.
În data de 20 Martie 2016 (cea de-a doua zi competiţională), în jurul orei 10 a început partida de simplu dintre Lavinia Găvănescu(2006) şi Ştefania Raicu(2004). Dupa primele 4 game-uri, Lavinia conducea deja cu 4-0 în primul set, perioadă în care, reprezentantul adversarei(tatăl), a remarcat verbal calităţile sportive ale fetiţei mele, lăudându-i jocul foarte bun prin comparaţie cu vârsta. La scorul de 4-1, în urma unei neconcordanţe între cele două adversare referitoare la o urmă pe tuşa de fund, Lavinia Găvănescu a cerut ca arbitrul să ofere o soluţie punând racheta peste urmă. În acest moment a avut loc primul episod pe care doresc să-l scot în evidenţă şi anume, tatăl adversarei şi-a schimbat total atitudinea de până în acel moment şi a pornit un lung şir de acuze la adresa Laviniei până să ajungă arbitrul ce se afla pe un teren apropiat, adresându-i-se pe un ton răstit că ar fi „o mare ţigănie” tot ce face, deşi regulamentul permite că decizia poate fi luată de arbitrul principal. I-am sugerat respectuos pe un ton normal domnului în cauză, că nu are dreptul să intervină între cele două sportive şi că doar ele pot lua o decizie sau arbitrul. De asemenea, i-am amintit că regulamentul nu permite nimănui de pe margine să sugereze soluţii jucătorilor, nici măcar noi ca şi părinţi. Acesta nu a ţinut cont de remarcile mele şi a continuat cu atitudinea agresivă, moment în care i-a adresat următoarele cuvinte Laviniei: „copil nesimţit” şi „ţigancă cu tupeu”. Chiar în acel moment venise şi arbitrul principal însoţit de un alt arbitru(o domnişoară) şi au surprins momentul în care am luat atitudine spunandu-i că nu permit nimănui să-mi jignească copilul şi pentru asemenea atitudini pot înainta plângere către federaţie. Replica domnului a fost surprinzătoare: „Mi se rupe mie de plângerile tale!”. Arbitrul principal chiar a intervenit imediat încercând să aplaneze situaţia creată argumentând cu aspecte din regulament. Acest domn părea că nu ţine cont de cele spuse de arbitru şi deşi arăta că ar fi liniştit, a continuat cu remarci răutacioase la adresa Laviniei pe tot parcursul meciului. Am considerat că este inutil să-i mai explic ceva şi l-am ignorat total, deşi erau enervante comentariile atât pentru noi, părinţii, cât şi pentru Lavinia care a mai jucat un set întreg sub aceste presiuni. Arbitrul, dupa momentul aplanării, nu a mai fost prezent până la sfârşitul meciului, deşi situaţia tensionată cerea prezenţa acestuia.

La toate aceste momente descrise mai sus, au fost de faţă şi alte persoane pe care le-am identificat ulterior după nume până la finalul turneului: reprezentantul jucătoarei Gloria Ganea (tatăl!?), al jucătoarei Cercel (mamă), reprezentantul jucătoarelor Munteanu şi Sandru, plus încă vreo câteva persoane pe care nu am reusit să le identific, probabil reprezentanţi ai altor jucători de la categorii superioare de vârstă.

După finalizarea meciului, tatăl jucătoarei Raicu, cea care jucase cu Lavinia Găvănescu, pe tot parcusul următoarelor două ore, până urma să înceapă meciul de dublu unde aveau să se reîntâlnească (Găvănescu-Raicu) s-a plâns mai multor persoane din complexul sportiv, pe care în mod sigur le cunoştea după felul în care se discuta, acuzând-o pe fetiţa mea de tot felul de inepţii cum că ar fi o hoaţă şi este educată în acest spirit, deşi meciul a fost câştigat detaşat de Lavinia cu 6-2/6-0. Efectiv, domnul respectiv, probabil, nu putea accepta înfrângerea.

Momentul cel mai important al acestei întâmplări, a avut loc în meciul de dublu Găvănescu/Iamandi-Raicu/Codreanu(legitimate TC Pamira Sibiu). Meciul a început sub efectul presiunii jocului anterior. Eu şi soţia mea, pentru a evita eventuale escaladări determinate de situaţia precedentă(arbitrul principal a fost înştiinţat de situaţia tensionată şi ne-a asigurat că nu trebuie să ne facem griji), am hotărât să ne aşezăm într-o extremă a terenului pentru a fi la o distanţă considerabilă încât să nu auzim posibile vociferări venite din partea aceleiaşi persoane, care nu s-au lăsat mult aşteptate. Pe parcursul primului set, acesta efectiv lua în băşcălie mai multe din fazele de joc disputate cu direcţie clară către sportivele noastre, cu voce tare, astfel încât să fie sigur că aud, atât jucătoarele noastre, cât şi noi, părinţii. Practic, era evident că domnul în cauză încerca cu orice mijloc să creeze disconfort psihic jucătoarelor. Am considerat că nu trebuie să-i mai atragem atenţia, că oricum nu avea efect, deşi ne era destul de greu să rezistăm. Am sesizat arbitrul la un moment dat, iar scurta lui prezenţă nu a rezolvat situaţia, afirmând că totul e în regulă. Jucătoarele noastre erau vizibil deranjate, dar le rugam prin semne să nu bage în seamă şi să joace în continuare.

La un moment dat, un ALT DOMN pe care nu-l cunoşteam, nu-l întâlnisem niciodată, s-a aşezat chiar pe locul de lângă cel pe care se afla tatăl jucătoarei Raicu cu care s-a întreţinut, iar acesta a avut prima intervenţie clară asupra jocului, întrerupând desfăşurarea meciului adresând nişte întrebări jucătoarelor noastre cu privire la o fază de joc. Nu ştiam în ce calitate a făcut intervenţia, dar pentru noi era clar că aceştia încercau prin tot felul de mijloace să încurce evoluţia jucătoarelor noastre, până la urmă, nişte copii. Nici de data aceasta nu am intervenit în speranţa că îşi vor termina „numărul” şi vor putea continua meciul. La pauza de după primele două seturi încheiate cu scor 1-1, jucătoarele noastre au venit către soţia mea la marginea arenei spunând că doresc să vină arbitrul fiind foarte deranjate de ceea ce făceau domnii respectivi. În acel moment, domnul care făcuse intervenţia descrisă ceva mai sus, sare imediat şi cu un ton foarte ferm strigă că nu are voie sa vorbească cu jucătoarele şi că fetele să se întoarcă la locul lor. Am intervenit îndreptandu-mă către acesta, întrebându-l frumos cine este şi în ce calitate oferă dumnealui soluţii în timpul unui meci, cât timp nu este arbitru, iar arbitrii nefiind niciunul de faţă? Domnul respectiv, foarte deranjat şi vizibil iritat de întrebările mele se face că bagă mâna în buzunar căutând ceva. Eram la un metru de acesta şi, în naivitatea mea, am presupus că omul chiar doreşte să răspundă. La doar câteva secunde îmi spune cât să aud doar eu si cel lângă care se afla: „eşti un bou!” Am rămas interzis şi replica mea a fost: „cum vă permiteti să-mi vorbiţi aşa?” A urmat o altă replică din partea lui: „ieşi, mă, de aici, de fraier!” şi chiar în secunda imediat următoare a scos mâna din buzunar şi m-a lovit cu pumnul direct în barbă(upercut) în stil pur golănesc (pe neve) încât am căzut dezechilibrându-mă spre înapoi vreo 3-4 trepte. Incidentul a avut loc chiar pe treptele de pe arena centrală. Jucătoarele noastre asistând practic la acest incident s-au speriat şi au început să plangă neştiind ce se întâmplă.

Din acel moment totul, dar absolut totul, a luat o întorsătură fără precedent. Furios pe situaţia creată, i-am spus, deşi încă nu ştiam cine este, că lucrurile nu vor rămane aşa şi că va suporta consecinţele faptelor sale pentru că nu mă simt un neica nimeni şi nu admit să mi se întâmple aşa ceva, cu atât mai mult într-un turneu oficial al sportului alb. Surprinderea mare a fost, că deşi au fost martori, cam tot aceiaşi ca şi la meciul precedent de simplu, nu a intervenit nimeni asupra domnului violent. Imediat, am anunţat poliţia despre incident la serviciul 112 şi am aşteptat să vină, în afara arenei de joc. Soţia mea care a fost de faţă i-a reproşat celui care m-a lovit că este inadmisibil să se întâmple aşa ceva într-un turneu, iar replica lui a fost următoarea: „cară-te de aici, să nu ţi-o iei şi tu!” Soţia mea i-a răspuns: „Foarte frumos, domnule!”, fiind urmată din partea aceluiaşi domn de o altă replică de o grosolănie rar întâlnită: “hai, ia-o în gură!”. În tot acest timp, tatăl jucătoarei Raicu se amuza de acele momente.

Între timp, până a venit poliţia, a apărut şi arbitrul care părea depăşit de situaţie afirmând că nu se poate pronunţa în privinţa incidentului, motivând că n-a fost de faţă şi într-o încercare de a aplana situaţia a rugat jucătoarele să continue meciul la tiebreak, ceea ce au şi făcut, dar nişte copii aflaţi sub efectul lacrimilor dar mai ales a sperieturii, n-au putut juca la nivelul dorit încât au pierdut meciul, deşi în precedentele de simplu jucătoarele noastre câştigaseră cu 62/60 şi respectiv 60/60. Cum vă explicati că au pierdut, totuşi, la dublu?! De faţă cu arbitrul, care a rămas până la finalul meciulul(aproximativ 6-7 minute), cei doi domni în cauză nu s-au sinchisit să-şi continuie comentariile la adresa jucătoarelor, în timp ce arbitrul doar îi ruga să înceteze. În rest, nimic mai mult.

Meciul s-a încheiat, a venit poliţia şi i-am întâmpinat cu mesajul că eu sunt persoana care a apelat la 112. M-am recomandat, am povestit ce s-a întâmplat şi apoi domnii poliţişti veniţi la faţa locului, au spus că e necesar să îl interogheze şi pe acuzat, să audă şi varianta lui. Acesta a venit chiar lângă mine, s-a prezentat (ăsta a fost momentul când am aflat cine este) ca fiind MARIUS VECERDEA, proprietarul bazei sportive şi directorul turneului. Nu mi-a venit a crede când am auzit cine este! Acesta le spune poliţiştilor că l-aş fi ameninţat, că se simte în nesiguranţă (pe un ton uşor plângăcios). Imediat am reacţionat de faţă cu poliţiştii întrebându-l: „cum poate minţi în halul ăsta?”. Replica rapidă din partea lui, tot de faţă cu poliţiştii, a fost: „Taci, nesimţitule!”.

Poliţiştii au intervenit verbal şi au amintit faptul că pentru orice replică făcută în faţa lor pot aplica amenzi. Părea că se conformează pentru moment. Apoi, le-a cerut poliţiştilor, că fiind proprietate privată trebuie să părăsim incinta complexului sportiv, eu, soţia şi cele două sportive. Le-am amintit că turneul este încă în desfaşurare şi că nu e normal să ne dea afară din bază, deoarece inclusiv cazarea era în aceeaşi bază. A spus că nu-l interesează problema. În circa 10 minute, cât am completat eu declaraţia scrisă în faţa poliţiştilor în maşina acestora, Marius Vecerdea s-a mobilizat foarte repede alături de câţiva angajaţi şi au ordonat evacuarea camerei închiriate de noi. Cu alte cuvinte, ne-au dat afară din motel, dar şi din bază în circa 15 minute. Cu toate astea, am plătit camera şi fiecare lucru pe care l-am consumat în incinta motelului. Am fost nevoiţi să căutăm altă cazare pentru care am pierdut câteva ore şi apoi am vorbit cu arbitrul principal la telefon anunţându-l că am fost daţi afară din baza sportivă şi nu ştim cum vom proceda cu meciurile de a doua zi. A cerut un răgaz de o oră să vadă ce poate face. Spre seară ne-a anunţat că putem juca pe un teren chiar langă biroul arbitrului, ceea ce s-a şi întâmplat a doua zi.

În urma celor redate mai sus, consider că sunt suficiente motive pentru a fi luate măsurile care se cuvin împotriva vinovaţilor şi rog persoanele abilitate să acţioneze în consecinţă pentru ca astfel de episoade să nu se mai întâmple. Este inadmisibil ca un asemenea reprezentant al Fereraţiei Române de Tenis, un astfel de reprezentant al tenisului în România, un astfel de educator de tineri sportivi, să aibă un astfel de comportament de o violenţă fizică şi verbală nemaîntâlnită de mine în lumea tenisului, care nu indică nici o formă calificată de bun simţ, educaţie, reprezentativitate sau bun exemplu. Atât fetiţa mea, Lavinia Găvănescu, cât şi noi ca părinţi nu am creat probleme niciodată, nimănui, la nici un turneu FRT, iar pentru a vă asigura de cele afirmate pot fi consultaţi următorii arbitrii principali pe care i-am întâlnit la nenumărate turnee: Marian Chirilă, Emilian Tomegea, Aurel Chisozan, Cristian Stefan şi alţii. Mă întreb, ce părere au despre acest incident personalităţi din lumea tenisului precum: Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Simona Halep, Horia Tecău, George Cosac, Sorana Cârstea, Andrei Pavel, Victor Hănescu şi mulţi, mulţi alţii…

Pentru orice informaţie suplimentară referitoare la această poveste, nu ezitaţi să mă contactaţi. Stau la dispoziţia oricui pentru a se face dreptate, în speranţa că Federaţia Română de Tenis este obligată să se dezică de astfel de „sportivi” ce par exemple pentru mulţi alţii.

Paul GĂVĂNESCU (https://www.facebook.com/paul.gavanescu/posts/10207979661826112)

Nota redacției: Agresivitatea lui Marius Vecerdea nu este o noutate, el fiind obișnuit să rezolve totul cu pumnii și picioarele, după cum se poate vedea și aici: http://www.wowbiz.ro/antrenorul-de-tenis-al-familiei-iohannis-sare-repede-la-bataie-suparat-pe-un-bisnitar–marius-vecerdea-i-a-aplicat-acestuia-o-corectie-fizica–i-am-da_171620.html

 

Cum a fentat Vecerdea o decizie judecătorească ca să nu plătească despăgubiri

5 mai 2008, tânărul Vlad Mărie suferă un accident groaznic pe terenul bazei sportive „Pamira” fiind la un pas de moarte, în timpul unui meci de fotbal, după ce s-a prăbușit poarta metalică peste el. Iată cum s-a întâmplat, povestit chiar de către victimă:  „Am încercat să degajez mingea care se îndrepta spre mine, eu fiind în poartă, iar din cauza inerţiei şi a alergării, m-am agăţat cu piciorul de plasa porţii şi am căzut. Sunt destul de greu, aşa că poarta s-a balansat, venind direct spre mine, iar eu, ca gest reflex, m-am speriat şi m-a prins cu ambele mâini de plasa acesteia. Din păcate această mişcare mi-a fost fatală, deoarece a accelerat căderea porţii, aceasta prăbuşindu-se peste faţă, implicit craniu, distrugându-mi orice şansă de a mai fi vreodată un om normal.”

Dacă dăm un search pe google să aflăm mai multe detalii despre această bază sportivă, unde a avut loc accidentul, găsim o frumoasă descriere : „Pamira oferă iubitorilor de fotbal un spaţiu ideal pentru practicarea acestui sport. Suprafaţa de 800 de mp este dotată cu gazon artificial, aprobat de FIFA. În sezonul rece terenul este acoperit în întregime cu un balon umflat cu aer cald, unde se pot desfăşura activităţi sportive indiferent de condiţiile atmosferice. Terenul poate găzdui atât un simplu meci amical cât şi turnee organizate fie între prieteni, colegi, fie chiar între şcoli, firme, etc. Jucătorii dispun de mingi de calitate, tricouri personalizate, vestiare, duşuri şi dulapuri pentru echipamente. Oferim de asemenea şansa de a închiria terenul pentru o periodă mai lungă de timp, iar în urma încheierii unui contract, clienţii beneficiază de discounturi atrăgătoare”. Ce frumos sună! Însă mesajul are nevoie de anumite ajustări, pentru că nu este complet în informaţie, trebuia adăugat şi că „oferim şi şansa de a avea un drum lin spre moarte”, pentru că acest teren de „vis”, nu este absolut deloc securizat sau dacă acum este, măsurile respective au fost luate doar în urma tragediei prin care a trecut Vlad Mărie. Patronul acestei baze sportive este şi el un fost jucător, de tenis, actual antrenor. Chiar dacă nu a practicat fotbalul, aşa cum a făcut victima, dar, din simplă solidaritate sportivă, ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă compasiune şi bunătate, pentru că dacă s-ar fi inversat puţin rolurile, nu credem că i-ar fi convenit nepăsarea unuia care are categoric parte lui de vină, pe lângă jocul hazardului. Deoarece acesta este adevărul: patronul bazei sportive „Pamira”, Marius Vecerdea, este vinovat pentru că nu a asigurat stabilitatea porţilor, chiar dacă un astfel de accident părea imposibil, iar probabilitatea de a se întîmplă ar fi o singură dată la o sută de ani. Ei, uite că s-a întâmplat, fără să treacă o sută de ani!

Vlad Mărie nu mai are absolut nici o şansă să mai joace vreodată în viaţa lui fotbal şi dacă ar fi doar asta, nu ar reprezenta o lipsă prea mare, dar, din păcate, sunt multe activităţi pe care nu le va mai putea desfăşura normal, iar viaţa nu va mai fi niciodată pentru acest tânăr ca până la acea fatidică zi. Seara din 5 mai, anul trecut, în care a fost invitat de către prietenii lui la un joc de fotbal, a fost ultima dată când s-a bucurat de pasiunea sa. În perioada petrecerii nefericitului accident, în preajma sau în interiorul terenului nu se afla absolut nici un angajat al bazei sportive, care să se asigure că nu se va întâmpla nimic rău, şi, mai ales, care să-i atenţioneze pe tineri, că porţile nu sunt prinse de sol, aşa cum ar trebui (mai ales că spaţiul este lăudat, cu atâta înfumurare, ca fiind un loc ideal de a-ţi petrece timpul liber), că în orice moment pot pica pe oricine se află pe acel teren, aşa cum au relatat prietenii tânărului, imediat după accident. Că aşa ar fi şi normal, în secolul nostru, atunci când plăteşti pentru un bun, fie şi spaţiu de închiriat, dacă există vreun risc referitor la siguranţa beneficiarilor este de datoria proprietarului să atenţioneze clienţii, datorie legală şi, nu în ultimul rând, morală!

În urma accidentul Vlad Mărie a fost internat de urgenţă la Sibiu, în Secţia Neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în data de 06 mai 2008 cu diagnosticul: „Prin UPU – nr. fişă 3683/6 mai 2008, ora 00:38: Traumatism cranio-facial. Comă GCS =  8. Fracturi multiple facial şi frontal. Plagă contuză frontală stângă şi pleoapă superioară ochi stâng. Epistaxis postraumatic, cu F.O. nr. 10717, în data de 06 mai 2008, între orele 00:50 – 12:13, c dg.: Fractură complexă fronto-orbitară stângă / Lovire cu un corp contondent. La internare prezenta fractură, stare de comă. Examenul CT cranio cerebral a decelat fracturi multiple şi mici dilacerări cerebrale. În urma cosultului ORL s-a efectuat tamponament anterior, în scop hemostatic. După stabilizarea bolnavului şi oprirea hemoragiei şi în urma consultului BMF, la cererea familiei, a fost transferat la Neurochirurgie Cluj…

Vlad Mărie

Vlad Mărie

S-a intervenit neurochirurgical la data de 9 mai 2008 – Evoluţie post-operatorie favorabilă sub tratament de specialitate… La data de 20 mai 2008 a fost transferat în Clinica Chirurgie Maxilo-facială 2 din cadrul Spit. Cl. Jud. de Urgenţă Cluj (până în 23 mai 2008, FO nr. 38841), intervenindu-se chirurgical la data de 20 mai 2008, practicându-se blocajul rigid intermaxilar cu ligaturi Le Blanc, cu evoluţie postoperatorie favorabilă (menţinerea în condiţii corespunzătoare a sistemului de imobilizare). S-a externat vindecat chirurgical, cu diagnostic principal: Fractură a osului malar şi a oaselor maxilarului” (fragment extras din Certificatul Medico-Legal eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Sibiu, medic primar legist, Conf. Dr. Silviu Morar). Concluzia, pentru cei care nu au aşa mari cunoştinţe în domeniul medicinii, băiatul de 28 de ani nu avea mari şanse de supravieţuire. Leziunile pot data din noaptea de 5 spre 6 mai, anul trecut, Vlad necesitând de 80 – 90 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Nu are rost să ne îngropăm în termeni medicali, este evident că în urma unui astfel de accident au fost momente tensionate, speranţa fiind singura care mai alimenta rezistenţa la disperare a părinţilor. După operaţii repetate, la care conducerea Spitalului Judeţean de Neurochirurgie Cluj a hotărât formarea unei echipe de 6 medici, pentru ca rezultatele să fie optime. Datorită lor, Vlad se află astăzi în viaţă.

Semnele nefericitei întâmplări îl vor urmări însă pe tot parcursul vieţii, deoarece vindecat complet nu va fi niciodată, nici fizic, nici psihic, iar durerea care a mistuit sufletul apropiaților nu va trece prea repede. Tânărul nu revendică nimic altceva, de la patronul bazei sportive, decât banii pe care i-a cheltuit prin spitale şi săli de operaţii. Nu a purtat şi nici nu poartă duşmănie pentru cele întâmplate, deşi dacă porţile metalice ar fi fost fixate şi asigurată stabilitatea lor la sol, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic, iar ziua de 5 mai 2008 ar fi trecut la fel ca orice zi banală. Vlad nu a bănuit că soarta, care a fost nemiloasă cu el, i-a scos în cale şi un om total indiferent, cu suflet de gheaţă, căruia puţin îi pasă de nenorocirea altuia, chiar dacă aceasta s-a întâmplat pe un teren de care şi răspundea, nu doar îl administra, luând bani cu ora, la fel cum răspundea şi de siguranţa activităţilor desfăşurate acolo şi de integritatea fizică a participanţilor! Şi când vezi un câine maidanez lovit de o maşină pe stradă, parcă ţi se rupe sufletul şi încerci să faci ceva ca să-i alini suferinţa bietului animal, darămite atunci când este vorba despre tragedia unui om! Bine, atitudinile acestea sunt valabile şi funcţionează doar în cazul oamenilor adevăraţi, cu caractere frumoase şi dragoste faţă de semeni. Oare printre ce oameni trăim, cât de egoişti şi nepăsători pot fi unii dintre noi?

În urma înaintării plângerii penale de către victimă, aceasta s-a ales doar cu ridicături din umeri, adică un fel de „te înţelegem, dar nu putem face nimic, pentru că legile noastre sunt făcute numai să dea bine în dosare şi la bilanţuri”. A fost nevoie de aproximativ 10 luni până s-a finalizat cercetarea penală. De ce? Şi aceasta este o întrebare al cărui răspuns nu îl vom afla, probabil, niciodată!

După mai mulți ani pierduți prin instanțe justiția a decis în data de 28.11.2011: despăgubiri de 18.000 de euro pentru Vlad Mărie. Doar cheltuielile cu spitalizarea  fuseră în valoare de 10.000 de euro! Însă S.C. Pamira Distribution și-a suspendat activitatea din 1 ianuarie 2012, tocmai pentru a se sustrage plății despăgubirilor, așa că victima accidentului, Vlad Mărie, nu a văzut nici un sfanț!

pamira_suspendarepamira_distribution_srl__inchisa

Domnule Vecerdea, dacă încă nu ai aflat, îţi spunem noi: există o Justiţie Supremă, condusă de un „Judecător” incoruptibil, iar până la urmă totul se plăteşte! Aici, pe lumea asta, nu pe cealaltă! „C-aşa-i în tenis”…

                                                                                                                    Dan FLORESCU

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>