Iată ce scriam noi în „Justiţiarul sibian" din luna martie a acestui an: „Casa lui Iohannis păzită pe banii sibienilor, chiar şi când acesta a fost în concediu! După aşa-zisa „scrisoare de ameninţare", primită de primarul Sibiului la începutul lunii decembrie a anului trecut, Poliţia Comunitară păzeşte non-stop una din multele case ale „premierului" de o noapte. Este vorba de imobilul în care şi locuieşte primarul minune, situat pe strada Bâlea. Zi şi noapte, casa este păzită de doi poliţişti comunitari, plătiţi din banii contribuabilului sibian.
Iată doar câteva titluri din mass-media, după decizia Curţii de Apel Alba Iulia, privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis: „Iohannis a învins ANI: Nu este incompatibil" (Realitatea TV), „Klaus Iohannis învinge ANI. Curtea de Apel Alba Iulia a anulat constatarea agenţiei" (TV - net.ro), „Primarul a câştigat procesul cu ANI. Iohannis bucuros de decizia de la Alba" (Ora de Sibiu), „Johannis a câștigat procesul cu ANI" (Turnul Sfatului). După cum vedeţi acesta este un învingător perpetuu, aşa cum l-a obişnuit presa care i-a fost permanent favorabilă şi servilă. De ce?
De câteva săptămâni suntem puşi „la fiert" cu foc când moale, când tare, de evenimente care răvăşesc şi răsucesc minţile românilor mai abitir decât urmările crizei şi sărăcia din care nu mai izbutim să ieşim. Abia ne-am liniştit, cât de cât, cu cazul „Voicu", care ne-a ţinut cu ochii pe deciziile poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor, transmise „în direct" de televiziuni. Accidentul aviatic tragic de la Smolensk al preşedintelui Poloniei ,soldat cu moartea acestuia şi a încă 96 de delegaţi printre care oficiali situaţi în cele mai înalte funcţii din Polonia, ale cărui cauze nu au fost încă elucidate ne-a ţinut şi acesta cu ochii lipiţi de „sticlă" şi de internet.
În data de 22 octombrie 2009 am a prezentat, în cadrul emisiunii „Naşul" de pe postul B1 Tv, o serie de probe privind implicarea soţilor Klaus Werner Iohannis şi Carmen Georgeta Iohannis în trafic internaţional de copii, la începutul anilor '90, dar am prezentat şi alte infracţiuni ale primarului sibian. Spaţiul de emisie fiind limitat la doar oră, nu am putut să prezint nici măcar o zecime din probele cuprinse în teancul de dosare aflat în faţa mea. Emisiunea , deşi difuzată la o oră târzie şi la concurenţă cu meciul internaţional al unei echipe româneşti de fotbal, a avut cea mai mare audienţă naţională.
Mass-media aflată în solda „mogulilor" afirmă că „imaculatul" Klaus Iohannis este atacat cu diverse acuzaţii „vechi". Domnilor, aici nu este vorba de alimente expirate, vândute la magazinul din colţ! Crimele - şi mai grav, genocidul! - nu se prescriu niciodată, iar istoria nu le iartă.
Gardă personală pentru Iohannis şi sursă de venituri pentru şefuţu' Aldea
Într-un articol comandat, cotidianul ,,Monitorul de Sibiu", din data de 8 octombrie a.c., sub titlul ,,Sibienii au datorii şi la amenzi" ne povesteşte cât de vigilenţi şi conştincioşi sunt poliţiştii comunitari din urbea noastră şi cât de nesimţiţi sunt sibienii ce nu-şi plătesc amenzile date de oamenii în uniforme, care amintesc de cele naziste.
După apariţia primului episod din noul ,,serial horror”, cu titlul de mai sus, am fost bombardaţi cu reclamaţii şi informaţii privind activitatea acestui apendice parazitar al Primăriei Sibiu, numit „poliţie” comunitară. Unele informaţii provin de la actuali şi foşti angajaţi ai acestui serviciu public. Singurul reproş al acestora, pe marginea articolului publicat, a sunat cam aşa: ”Nu suntem toţi agresivi, nespălaţi şi fără şcoală”. Aşa că, le-am dat dreptate şi ne cerem scuze în mod public. Probabil am fost „luaţi de val” ori a fost o greşeală de exprimare şi percepţie. Este adevărat, nu putem să-i băgăm în „aceeaşi oală” pe toţi membri unei comunităţi, indiferent că este vorba de un oraş întreg sau doar de o simplă instituţie. Ne pare, sincer, rău dacă am lăsat impresia că intenţionat aducem jigniri gratuite întregului colectiv. A fost „o scăpare” pe care o regretăm. În rest, oamenii ne-au dat dreptate şi au venit cu amănunte, unele de-a dreptul picante, care arată că situaţia este mult mai gravă decât am descris-o noi.
În ziua de 10 martie 2009, Biroul Senatului ULBS a dat un Comunicat prin care se răspunde unui Memoriu-acţiune prealabilă, adresat doamnei ministru, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, de un grup de profesori din ULBS. Pe baza unei sentinţe judecătoreşti definitive, irevocabile şi cu aplicabilitate imediată Memoriul cere doamnei ministru să suspende actuala conducere a ULBS şi să organizeze noi alegeri.
Atacurile virulente şi murdare declanşate de ziarul „Tribuna", prin intermediul unor articole nesemnate, împotriva directorului muzeului „Astra",Corneliu Bucur, ne-au determinat să luăm atitudine prin reproducerea unora dintre materialele semnate de domnul profesor doctor, care au determinat prigonirea acestuia. Unul dintre ele este chiar o replică la un material de presă infam publicat în aceeaşi gazetă, devenită o colecţie colorată de ferpare. Se răsuceşte Slavici în mormânt, când vede pe mâinile cui a încăput prestigioasa sa gazetă! Chiar dacă materialele sunt din luna martie, ele rămân de actualitate, deoarece nu s-a schimbat nimic în acest conflict. Astfel, săptămâna trecută, mai precis vineri, 15 mai, a apărut în „Tribuna" - tot nesemnat! - un nou articol insidios la adresa directorului muzeului „Astra", intitulat „Bucur vrea dragoste cu sila". Semnatarul, pe lângă fatul că este anonim, mai este şi agramat, deoarece exprimarea corectă era „cu de-a sila". Acum se urmăreşte şi debarcarea din funcţia de director a domnului Corneliu Bucur, motivul fiind că a împlinit vârsta de pensionare. Păi, Ion Iliescu cum a condus România, „pensionar" fiind sau, ca să revenim în oraşul nostru, câţi pensionari nu sunt în ambele consilii, cel local şi cel judeţean? Înseamnă că trebui să-i dăm afară pe toţi pe motiv de vârstă?
Poate că nu aş fi revenit asupra acestei teme, reluată deja de câteva ori în ziarul nostru în speranţa că cine trebuie va auzi si va lua măsuri. Dacă nu aş fi citit în presa centrală o ştire care m-a descumpănit de-a dreptul şi m-a umplut de mirare.