► Drumul spre globalizare trece prin aşternut. Îndobitocire mass-media prin sex, conform „Protocoalelor înţelepţilor Sionului", este în plină desfăşurare. Spre edificare, iată câteva titluri de pe site-ul „Realitatea", dintr-o singura zi (24 noiembrie), aleasă la întâmplare: „Zone erogene: 8 locuri în care femeile vor să fie atinse"; „Cele mai bizare studii ştiinţifice despre sex"; „Încă o explicaţie pentru mimarea orgasmului"; „5 lucruri de neînţeles la o femeie. Mai ştii şi altele?";

Conform legii, angajaţii din primării, în frunte cu aleşii locali, sunt obligaţi să-şi publice declaraţiile de avere şi cele de interese pe site-urile instituţiilor respective. Legea este lege, dar nu pentru toţi! Pentru primarul Ioan Daniel Maricuţa şi acoliţii săi din Primăria Şelimbăr nu există obligativitatea publicării declaraţiilor de avere. Ce trebuie să ştie electoratul evoluţia avuţiilor celor pe care-i votează din patru în patru ani? Şelimbărenii şi cei din Bungard, Mohu şi Veştem nu au voie să cunoască situaţia înfloritoare a celor care-i tratează cu dispreţ atunci când nevoia îi împinge prin birourile primăriei. Care sunt oare motivele pentru care bugetarii din fruntea comunei Şelimbăr nu respectă legea? Păi, la averile ăstora, normal că nu există transparenţă tocmai pentru ca cetăţenii să nu realizeze că propria lor naivitate - ca să nu zicem prostie! - i-a îmbogăţit pe aceşti hrăpăreţi. Am reuşit, totuşi, să intrăm în posesia declaraţiilor de avere din anul 2009, semnate de trei conducători ai mafiei terenurilor din Şelimbăr, în fond personaje publice care pozează în oameni cinstiţi.

Justiţiei strâmbe din România i s-a dus buhul în toată lumea. Preşedintele Traian Băsescu a relatat că, la recenta vizită din S.U.A., în discuţia cu preşedintele Barack Obama, l-a întrebat pe acesta ce poate face România pentru Statele Unite. Şeful statului american a răspuns: „Să se aplice legea, să funcţioneze justiţia!".

Instanţele sibiene, înscrise în același joc „de-a alba-neagra" cu dreptatea, nu fac excepţie  şi dau pe bandă hotărâri greşite, discutabile sau, şi mai rău!, duhnind de la o poştă a corupţie.

Stimate domnule Episcop Giub,

Stimaţi domni reprezentanţi ai Episcopiei,

Au trecut mai bine de noua luni de la decesul tatălui meu, fostul Curator al Bisericii Evanghelice din comună Sânpetru, Eilert Uhr. Tot atâta vreme a trecut şi de când aştept să primesc un răspuns oficial de la dumneavoastră, la scrisorile pe care atât eu cât şi fratele meu vi le-am adresat. Astfel, am apelat la această metodă pentru a va adresă din nou întrebările la care până acum nu aţi avut bunăvoinţa de a da un răspuns deşi la momentul când au avut loc aceste evenimente aţi fost responsabil, aţi fost ţinut la curent de către colegii dumneavoastră cu degenerarea conflictului şi nu aţi luat niciun fel de măsură sau atitudine . Va rog să binevoiţi a-mi răspunde cât se poate de clar şi la obiect, fără ocolișuri.

Mai mult de jumătate din populaţia municipiului Sibiu locuieşte în blocurile construite de regimul comunist, spre deosebire de cei care administrează oraşul şi decid în numele „plebeilor". Aşadar,  reabilitarea termică a acestor blocuri prin programul naţional, lansat în anul 2009!, este de interes pentru foarte mulţi dintre concetăţenii noştri. Programul respectiv are ca scop următoarele: creşterea confortului prin sporirea performanţelor energetice ale blocurilor de locuinţe, reducerea consumurilor energetice pentru încălzirea apartamentelor (economisirea surselor energetice) şi ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor (echilibru estetic). Lucrările de intervenţie la anvelopele blocurilor de locuinţe, conform Programului naţional, sunt următoarele: izolarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic, izolarea terasei sau termoizolarea planşeului peste ultimul nivel, în cazul existenţei şarpantei, izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter; lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţade, sau pe terasa blocului de locuinţă, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică, şi lucrări de refacere a finisajelor anvelopei. Finanţarea proiectării lucrărilor de intervenţie se asigură astfel: 50% din bani provin de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu 30% contribuie primărie şi  20% este contribuţia bănească a locatarilor.

Am avut ocazia să cunosc cetăţeni italieni în România, la ei acasă şi departe de Europa, dincolo de ocean. Cu unii dintre ei am legat chiar prietenii. Au multe lucruri în comun cu românii, nu doar originea latină, iar acest aspect a determinat şi constituirea de familii mixte, româno-italiene. Asemănarea dintre cele două limbi a constituit un factor determinant pentru mulţi italieni de a se îndrepta spre România, după căderea regimului comunist, pentru a demara diverse afaceri. Unii dintre ei au şi învăţat foarte bine limba română, şi-au însuşit obiceiurile ţării, au întemeiat o familie şi se simt aici ca acasă. Alţii s-au mărginit doar la a specula mâna de muncă ieftină şi când au văzut că nu mai ţine, fiindcă românii s-au dumirit că sunt exploataţi la sânge şi au început să emită pretenţii salariale, şi-au încărcat sacii şi s-au întors de unde au venit, doar că mai bogaţi.

La baza Codex-ului Alimentarius stă istoria prea puţin cunoscută a înfiinţării Trustului Mondial al Chimiei Farmaceutice

Aţi auzit vreodată de Codex Alimentarius? Dacă nu, să nu fiţi surprinşi. Este unul din cele mai bine păstrate „secrete deschise" ale guvernanţilor din umbră. Este planificat să intre în vigoare la 31 decembrie 2009 şi s-ar putea să fie cel mai mare dezastru pentru sănătatea noastră, aşa cum lumea nu a mai văzut. Codex Alimentarius va seta standardele de siguranţă alimentară, regulile şi reglementările în vigoare în peste 160 de ţări, adică 97% din populaţia lumii.

„Fraţii" Presecan s-au specializat  în pocirea arhitectonică a Sibiului

Încadrarea cuvântului „fraţii" între ghilimele este urmare a faptului că atunci când se discută despre clanul Presecan, nu-i musai ca vreunul dintre membri să aibă acest nume în acte, pentru ca apartenenţa la această comunitate, formată din oameni legaţi între ei prin relaţii de rudenie şi religie, să fie vizibilă la prima vedere. Aceştia sunt „fraţi" fiindcă acesta este apelativul pe care-l folosesc între ei, toţi fiind credincioşi baptişti. Nu este nimic rău în credinţa acestora, deoarece fiecare este liber să-şi aleagă cultul religios şi biserica pe care să o frecventeze, mai ales că aceste culte religioase s-au înmulţit ca ciupercile după anul 1990 şi „oferta" spirituală este multiplă, deşi Dumnezeu este unul singur!

Omagii ca în comunism, doar slăvitul este altul. Ziarul „Tribuna", cel care îl preamărea periodic pe Nicolae Ceauşescu, a păstrat stilul slugarnic chiar dacă l-au înlocuit pe „cârmaciul" României cu un dictator local. Linguşirea naţionalistă a devenit cosmopolită, cel periat aparținând unei minorităţi etnice, dar tot pupat în cur se numeşte, atât pe românește, cât şi pe săseşte! După ce pe data de 13 iunie, ziua în care s-a născut primarul providenţial al sibienilor, a apărut un articol prin care Klaus Iohannis era adulat, iată că şi în 18 iunie, după doar cinci zile, s-a repetat aceeaşi linguşeală josnică, cu ocazia împlinirii a „zece ani de împliniri măreţe" în fruntea Sibiului. La halul în care arată străzile din oraş, cu gropi în asfalt, şantiere abandonate şi lucrări întârziate, dacă primar era un român, atunci să fi văzut critici acide în presa sibiană!

Majoritatea pe care Forumul Democrat al Germanilor o are în Consiliul Local Sibiu, 14 consilieri din totalul de 23, precum şi slugărnicia liberarilor şi pesediştilor, au eliminat democraţia, înlocuind-o cu votul favorabil, tip „turmă", pentru proiectele iniţiate de primarul autocrat Klaus Iohannis. Singurii care reprezintă corect intersele comunităţii, fără a se face părtaşi la diversele interese de grup, sunt consilierii P.D.-L. Aceştia au fost singurii care au votat împotriva Hotărârii privind desfiinţarea reţelei de alimentare a troleibuzelor în şedinţa Consiliului Local Sibiu din data de 29 aprilie 2009. Din păcate, nu a fost suficient!