Indiferent că este vorba de fapte foarte grave, ca reactivarea unei organizaţii hitleriste  din al Doilea Război Mondial sau sustragerea unui condamnat de la executarea pedepsei cu închisoarea ori de pungăşii ordinare, dar cu autori cu influenţi, cele două parchete, de pe lângă Judecătoria şi Tribunalul Sibiu, dau dovadă de o clemenţă suspectă. Vă prezentăm trei cazuri în care enunţurile procurorilor ori se contrazic între ele, ori se opun opiniilor celorlalţi magistraţi, judecătorii. Nu avem pretenţia că publicăm lucruri inedite şi senzaţionale, ci, dimpotrivă, dorim să arătăm că nimic nu s-a schimbat şi orbecăim prin aceeaşi „ceaţă" care s-a lăsat peste justiţia română în urmă cu 21 de ani. O justiţie care, în loc să pedepsească faptele penale, defilează braţ la braţ cu infractorii.

În data de 4 iunie 2010 (!!!) s-a depus o plângere penală împotriva făptuitorului Forumul Democrat al Germanilor din România, cu sediul în municipiul Sibiu, str. G-ral. Magheru, nr. 1-3, nr. 29, judeţul Sibiu, persoană juridică română de drept privat şi împotriva  reprezentanţilor acestuia, numiţii Iohannis Klaus Werner, preşedinte al organizaţiei, la nivel naţional şi Klein Hans, preşedintele organizaţiei municipale Sibiu, pentru săvârşirea infracţiunii de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, aşa cum se regăseşte aceasta în  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Citez din motivele plângerii: „În fapt, în data de 27 februarie 2007, Hans Klein, în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi petentul Hans Klein) din totalul de 23. Numitul Hans Klein a solicitat prin acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu următoarele, citez: «Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)». (...) Instanţa a admis cererea preşedintelui organizaţiei F.D.G.R. (municipiul Sibiu) Hans Klein, iar sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, nu a fost atacată de nimeni şi a rămas definitivă. Aşa că, în mod oficial, printr-o sentinţă definitivă, Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), este succesorul unei organizaţii naziste.

Datorită cercetărilor recente din domeniul neurologie ştim că deciziile financiare sunt generate în creierul mic, fiind singura parte a creierului care o mai avem in comun cu reptilele. Chiar şi fără studii neurologice ne este uzual din argou termenul „şopârlei" pentru a exprima o viclenie, minciună sau o păcăleala.

În comun cu reptilele avem şi acele decizii ale creierului mic care au favorizat şi acceptarea unei monede, care este comună doar după denumire cât şi obiectul deciziei noastre, după dicţiunea de argou. Se pare că planurile marilor creiere europene care au decis adoptarea unităţii monetare strict afirmative, realizată prin puterea sugestiei datorită unei denumiri comune a acesteia menită să inspire un sentiment de unitate europeană au fost preluate integral de procesul decizional al creierului mic.

Ani de zile am fost atacat pe internet de către Oprea Nicolae Mircea Alexandru (Alex Oprea), fost colaborator al reţelei de publicaţii „Justiţiarul". Acuze, care mai de care mai fanteziste au fost postate pe diverse site-uri şi forumuri de discuţii cu scopul clar de a mă compromite. Virulenţa acestor comentarii la adresa mea au atins o cotă maximă după ce infractorul Trif Mihai Marcel s-a împrietenit cu Oprea. Prea laş ca să se războiască direct cu mine, Trif s-a folosit de naivitatea fostului ziarist pentru a-şi plăti poliţele şi a se răzbuna pentru toate dezvăluirile din revistele „Justiţiarul" privind faptele sale cu implicaţii penale: fals şi uz de fals în declaraţiile privind participarea lui la evenimentele din decembrie 1989, deşi impostorul Trif Mihai Marcel nici măcar nu se afla în România şi actele lui de pedofilie, coruperea de minore, combinate cu proxenetism de ultimă speţă.

Mă întreb câţi dintre noi nu au fost crescuţi de către părinţii şi bunicii noştri în spiritul credinţei fată de Dumnezeu, în profund respect faţă de preoţi, slujitori ai Domnului pe pământ. Multe dintre feţele bisericeşti pe care le cunosc sunt oameni cu mult bun simţ, de o aleasă conduită morală şi spirituală, constituind un adevărat liant între om şi divinitate. Preotul trebuie să fie un formator pentru cei care îi păstoreşte, iar misiunea sa în perioada actuală este cu atât mai ingrată cu cât emanciparea este în mare vogă şi la tot pasul ne confruntăm cu dualităţi atât ideologice cât şi morale.

Sibienii trecuţi de prima tinereţe, indiferent că sunt sau nu amatori de muzică de jazz, îl ştiu, măcar din vedere, pe Constantin (Titi) Stoiculescu. Acesta este o prezenţă bizară, excentrică, dar de altminteri pitorească a oraşului. Însă de la extravaganţă până la naţionalismul extremist, de care dă dovadă acum acest român, metamorfozat peste noapte în neamţ care propagă exclusivismul etnic și intoleranța, este cale lungă! Primii paşi pe această „cale" au fost făcuţi de Constantin Stoiculescu imediat după evenimentele din decembrie 1989, când şi-a schimbat numele românesc într-unul german, cel puţin la fel de ciudat şi excentric ca şi comportamentul său: Hilarius Johannes Konstantin Schmidt. Probabil că schimbarea numelui a fost determinată de profunda scârbă faţă de români, sentiment pe care nu numai că nu-l ascunde niciodată, dar chiar îl exprimă cu voce tare. Stoiculescu sau Schmidt, cum îi place lui să fie numit, fusese pe vremea comuniştilor profesor de limba engleză şi chibiţ al Festivalului Internaţional de Jazz de la Sibiu, ulterior devenind organizatorul acestuia.

Îmi amintesc, copil fiind, cum la şcoală ne învăţau să fim mândri că al nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori. Atunci mă chinuia o mândrie copilărească, specifică fiinţei inocente uşor influenţabilă. Acum, la maturitate, nu pot spune că situaţia este la fel: nu mai am acea mândrie din copilărie, ci un necaz chinuitor; asta pentru că am observat un lucru - cotropitorii (acei războinici de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar aceştia au un standard de viaţă pe care noi îl invidiem; imperiile lor teritoriale de altă dată sunt imperiile economice de azi - asupriţii sunt aceiaşi, adică noi - cu acelaşi trai amărât, iar din când în când mai primim o ciozvârtă să ne astâmpărăm o posibilă sete de revoltă!

LINŞAJ MEDIATIC PUS LA CALE DE PUŞCĂRIABILUL ILIE CARABULEA

♦ Inculpatul penal Ilie Carabulea şi-a pus lătrăii de presă să-l atace în ziarul său, „Tribuna", pe singurul ziarist din Sibiu care scrie de ani de zile despre ticăloşiile sale şi ale partenerului său de afaceri pe bani publici, Klaus Iohannis ♦ Sentinţa este definitivă, dar nu şi irevocabilă, următorul termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind în data de 19 aprilie 2011 (Dosar 608/1/2011), dar slugile tandemului Carabulea - Iohannis s-au grăbit să-l împroaşte cu noroi pe singurul ziarist vertical dintr-un oraş putred de atâta corupţie ♦ Implicaţiile judecătorului Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu, în penibila „dosariadă" ♦ Rolul jucat în farsa „Marius Albin Marinescu, colaborator al Securităţii" de bufonul Mircea Dinescu, cel care-l susţinea la sfârşitul anului 2009 pe „premierul" Klaus Iohannis ♦ C.N.S.A.S. păstrează documente pe model stand-by (în aşteptare) în scopul şantajului politic sau al folosirii ulterioare pentru compromiterea persoanelor la momentul oportun

Prin alianţa pecetluită împreună cu dinozaurul Dan Voiculescu şi Victor Ponta, pupilul altei fosile comuniste, Crin Antonescu a compromis definitiv şi irevocabil liberalismul din România. Uniunea Social Liberală (U.S.L.) este din start o aberaţie, o alianţă care contrazice principiile de stânga şi de dreapta a partidelor care şi-au dat mâna. Normal ca această struţo-cămilă artificială să şchioapete de la primii paşi, deoarece asistăm la încălţarea unei clone cu doi pantofi de acelaşi fel, adică şi pentru dreptul tot o încălţăminte de picior stâng.

FDGR şi Mafia imobiliară câştigă pe bandă rulantă procesele de la Judecătoria şi Tribunalul Sibiu

Cine se judecă la Sibiu cu Primăria sau societăţile subordonate acesteia nu are nici o şansă! Sforile sunt trase în Palatul de Justiţie din Sibiu de judecătorul-combinator  Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu, prieten vechi şi intim cu Klaus Iohannis, cei doi având o ascensiune paralelă şi simultană pe treptele ierarhiei sociale. Această trainică şi profundă prietenie a stat la baza unor sentinţe judecătoreşti care au schimbat destine şi au distrus vieţi! Parcă mai contează, din moment ce primarul tratează întregul oraş ca pe propria moşie.  Astfel, notarul Bucşa Radu Gabriel, implicat în mafia imobiliară sibiană şi cercetat de către DNA, cel care a împroprietărit fraudulos  şi dintr-un simplu condei familia Iohannis pe bază de falsuri recunoscute ca atare de instanţe prin sentinţe definitive şi irevocabile - normal că alte instanţe decât cele sibiene! -, a devenit partenerul semioficial al Primăriei în legalizarea diverselor acte. La fel , doamna judecătoare Boca Elena a fost beneficiara unui schimb avantajos de terenuri cu Primăria Sibiu, tranzacţie prin care a primit şi 100 de metri pătraţi în plus, că doar nu dădea Klaus de la el, ci de la noi!, doar pentru că  a emis, în urmă cu mai mulţi ani, o sentinţă în favoarea impostorului Iohannis, devenit proprietar graţie lui Bucşa şi a falsurilor utilizate de acesta!