Indiferent că este vorba de fapte foarte grave, ca reactivarea unei organizaţii hitleriste  din al Doilea Război Mondial sau sustragerea unui condamnat de la executarea pedepsei cu închisoarea ori de pungăşii ordinare, dar cu autori cu influenţi, cele două parchete, de pe lângă Judecătoria şi Tribunalul Sibiu, dau dovadă de o clemenţă suspectă. Vă prezentăm trei cazuri în care enunţurile procurorilor ori se contrazic între ele, ori se opun opiniilor celorlalţi magistraţi, judecătorii. Nu avem pretenţia că publicăm lucruri inedite şi senzaţionale, ci, dimpotrivă, dorim să arătăm că nimic nu s-a schimbat şi orbecăim prin aceeaşi „ceaţă" care s-a lăsat peste justiţia română în urmă cu 21 de ani. O justiţie care, în loc să pedepsească faptele penale, defilează braţ la braţ cu infractorii.

PREZENTAREA CAZULUI. Conform dosarului 1847/2/2009, C.N.S.A.S., prin adresa nr. RCG966/25 februarie 2009, a depus la Curtea de Apel Bucureşti-Secţia contencios administrativ şi fiscal, Acţiunea în constatare, „rugînd-o ca, prin hotărîrea pe care o veţi pronunţa, ca urmare a motivelor mai jos prezentate, să constataţi existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe d-l MARINESCU Marius-Albin, născut la (...) etc.

Din păcate pentru borfaşii despre care scriu, eu am „prostul obicei" să urmăresc evoluţia evenimentelor şi să observ în ce măsură autorităţile statului român îşi fac datoria. Aici mă refer, în primul rând, la magistraţii care se ocupă cu cercetarea penală sau la poliţiştii implicaţi şi ei în anchetarea infracţiunilor descrise în cele două reviste pe care le conduc, „Justiţiarul" şi „Justiţiarul sibian".

VerticalNews a alcătuit topul celor mai înstăriți 50 de țigani din România. Pentru a calcula averile acestora am luat în calcul activitatea economică înregistrată la ReCom, valoarea afacerilor, dar mai ales ceea ce au declarat ei înșiși, plus ceea ce au afișat în spațiul public: aurul și bijuteriile, palatele și alte locuințe, terenurile și mașinile. Țiganii au două astfel de momente în care își prezintă bogăția. Unul este Săptămâna Mare de dinainte de Paști, iar celălalt sărbătoarea Sfintei Marii din data de 8 septembrie.

Cândva un simbol al Med­iaşului, fosta divă pop Elena Cârstea a intrat într-un con de umbră o dată cu stabilirea sa în SUA. Treptat au ieşit apoi la iveală aspecte din viaţa privată a cântăreţei, care nu-i fac deloc cinste. Iar peste toate acestea „povestea" cu fratele său, Ni­colae-Cristinel Cârstea, „oaia nea­gră" a familiei, un escroc notoriu şi un tăietor de frunză la câini. Din această cauză, casa părintească a artistei, situată pe strada Episcop Ioan Suciu, nr. 15, din Mediaş a fost scoasă la mezat pentru o datorie de 25.500 de euro făcută de Nicolae-Cristinel în 2006 şi nicicând rambursată.

Zilele trecute a făcut vâlvă în urbea noastră decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu unui om de cultură deosebit, doamna Erna Hennicot - Schoepges, fostul ministru al culturii din Luxemburg şi unul dintre principalii susţinători ai proiectului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Din informaţiile pe care le deţinem, Erna Hennicot-Schoepges a îndeplinit funcţia de Ministru al Culturii din Marele Ducat de Luxemburg, a fost Preşedinta Partidului Social Creştin, a fost membră a Parlamentului European în perioada  2004-2009 şi membră a Comisiei de Cultură din Parlamentul European, fiind în prezent Preşedinte al Institutului European pentru Itinerarii Culturale.

Iată ce scriam noi  în „Justiţiarul sibian" din luna martie a acestui an: „Casa lui Iohannis păzită pe banii sibienilor, chiar şi când acesta a fost în concediu! După aşa-zisa „scrisoare de ameninţare", primită de primarul Sibiului la începutul lunii decembrie a anului trecut, Poliţia Comunitară păzeşte non-stop una din multele case ale „premierului" de o noapte. Este vorba de imobilul în care şi locuieşte primarul minune, situat pe strada Bâlea. Zi şi noapte, casa este păzită de doi poliţişti comunitari, plătiţi din banii contribuabilului sibian.

Stimată redacţie,

Vă rugăm respectuos să publicaţi dreptul la replică pe care subsemnaţii profesori universitari Lucian Giura, Corvin Lupu şi Pamfil Matei l-au redactat faţă de afirmaţiile din articolul publicat de avocatul-prorector Alexandru Bacaci, în ziarul „Tribuna” din 25 octombrie 2008.