Social

Gusti Pop, spaima Cisnadiei?

„Mulţumită” Primăriei din Sibiu, care a depunctat dosarul pentru o locuinţă ANL al tânărului din povestea noastră, pe motiv de […]




„Mulţumită” Primăriei din Sibiu, care a depunctat dosarul pentru o locuinţă ANL al tânărului din povestea noastră, pe motiv de „lipsă de studii superioare”, acesta şi-a cumpărat un apartament frumos în Cisnădie. În viziunea Primăriei Sibiu, dacă trebuie căpătuit vreun „pilos”, atunci Colegiul Universitar din cadrul Universităţii L. Blaga din Sibiu nu mai reprezintă studii superioare … Fiind căsătorit şi având doi copii, tânărul nostru, cu un ajutor substanţial de la părinţi (cca. 20 de mii de euro), reuşeşte să obţină un credit ipotecar şi achiziţionează un apartament în Cisnădie, fără a-i trece prin cap ce avea să urmeze. Pe perioada pregătirii actelor pentru bancă, apartamentul – situat la etajul IV – a avut deasupra un „acoperiş” de tablă pe structură de lemn. Tânărul nostru neexperimentat în „şmecherii de Cisnădie”, nu s-a gândit să verifice în ce condiţii a fost construit acoperişul respectiv. La un moment dat îl sună fostul proprietar şi-i dă o veste proastă: acoperişul a fost smuls de pe bloc în urma unei furtuni. Nefiind timp pentru căutarea unui alt apartament, tânărul s-a hotărât să meargă totuşi înainte. După ce s-a mutat, a aflat cu stupoare în ce condiţii fusese construit vechiul „acoperiş”: nu tu proiect, nu tu firmă autorizată, nu tu acte, nu tu garanţie, nu tu acoperiş ancorat de structura blocului. A fost ca o farfurie imensa pusă peste bloc – normal că n-a rezistat la furtună, ci a fost luat pe sus. Toată şandramaua avusese pecetea „ctitorului” Pop, un personaj recunoscut în Cisnădie pentru acte de „haiducie”. Se recomandă singur pentru a impresiona: „Interesaţi-vă cine sunt eu aici şi după aia mai vorbim”. Cine sunteţi dvs., stimabile, vreo rudă cu Mărgelatu?

Ca un adevărat inginer, care a luat în calcul toate riscurile, „preşedintele Pop” s-a făcut vinovat, odată cu prăbuşirea acoperişului, de punerea în pericol a vieţii unor cetăţeni prinşi sub mormanul de lemne şi tablă rămas din aşa zisul acoperiş şi de provocarea de daune autoturismelor peste care s-a prăbuşit. Din informaţiile noastre, NIMENI NU A FOST TRAS LA RĂSPUNDERE. Asta pentru că oamenii nu cunosc legea sau se tem s-o aplice. Din punctul de vedere al distinsului „preşedinte”, vinovat este „Dumnezeu”, doar El a poruncit furtuna, nu? Ei bine nu, stimabile, vinovat eşti matale, expert în lucrări „la negru”, pentru că n-ar fi trebuit să aprobi asemenea „construcţie” pe blocul în care locuieşti.

După acest eveniment, tânărul nostru, fost sibian, s-a mutat în „Heltau”. Şi-a zugrăvit omul apartamentul, în încăperile în care se cerea şi… surpriză, în scurtă vreme s-a ales praful de banii investiţi în zugrăveală: a început să-i plouă în casă şi să mucegăiască în camerele copilaşilor săi. Disperat fiind şi aproape început de iarnă, afară fulguia, era noiembrie, omul trage rapid o hidroizolaţie cu speranţa c-a rezolvat problema, măcar pentru o perioadă. Din păcate, datorită vremii neprielnice, izolaţia n-a ţinut decât până primăvara. Totuşi, a recuperat de la vecini mare parte din banii investiţi, mai puţin de la preşedintele de asociaţie care, deşi „jurist” cum se laudă, deşi locatar pe tronsonul de scară cu pricina, n-a argumentat în niciun fel de ce nu plăteşte (suma era oricum modică, cca. un milion lei vechi/familie). Am aflat că stimabilul preşedinte are probleme în a achita şi sume de 0,3 lei, aferente plăţii facturii de curent electric pe scara blocului. Ca urmare, pe 20.03.2008, tânărul nostru face o cerere la asociaţie (foto 1) pentru ca „preşedintele” să-şi exercite funcţia şi să ia măsuri. Dar ce măsuri? Pop ia măsuri doar când acestea sunt în folosul său. În loc să convoace adunarea generală, i-a cerut tânărului nostru să caute oferte pentru mansardarea scării. Omul face asta conştiincios şi la urmă constată că şi-a pierdut vremea degeaba: vecinii de scară nu vor toţi mansardă, Primăria nu autorizează construcţia pe o singură scară. Tânărul nostru îşi canalizează efortul în altă direcţie: oferte pentru hidroizolaţii. Face rost de mai multe, le înmânează „preşedintelui”, rugându-l să le supună atenţiei vecinilor, spre adoptarea celei mai eficiente soluţii (foto 2). Venea toamna şi apartamentele de la etajele 3 şi 4 începuseră să se deterioreze datorită infiltrării apei de ploaie. Preşedintele nostru… dureri în cot şi nici acolo. La un moment dat, când acesta era pe „domeniul său” din spatele blocului (cca 40 m2 de domeniu public ocupat abuziv şi pe care „macho Pop” şi-a făcut o frumoasă curte – foto 3, 4) proaspătul cisnădian îl întreabă cât are de gând să mai tergiverseze lucrurile. Stupoare: deşi era maşina Poliţiei în zonă, „haiducul Gusti” se repede ameninţător spre mai tânărul său vecin, promiţându-i că-i rupe oasele. Dânsul e recunoscut în Cisnădie pentru „manifestări folclorice” de acest fel. În secunda următoare, tânărul se urcă-n maşină şi se opreşte la sediul Poliţiei Cisnădie, unde depune o reclamaţie (apoi chiar mai multe, în funcţie de ieşirile „haiducului”) – foto 5.

Într-un final, „preşedintele” binevoieşte să-i îndese vecinului de la etajul IV, în cutia poştală, în bătaie de joc, un răspuns „oficial” la cererea din martie. I-a luat „juristului” Pop „doar” 6 luni să-l redacteze – foto 6. Din acest răspuns a reieşit că „asociaţia lui Pop” e doar de formă. Exasperat, cu acordul scris al Primăriei, tânărul nostru contactează o firmă (chiar două) şi, cu acte în regulă pe toate materialele şi lucrările (facturi, garanţii, etc.), reface hidroizolaţia – foto 7, 8. După terminarea lucrărilor, duce toate actele la asociaţie, solicită împărţirea corectă a cheltuielilor şi recuperarea banilor. Motivând că s-au vândut materiale,într-adevăr, s-au vândut ca second-hand o parte din materialele care s-au comandat în surplus, fără însă a li se solicita locatarilor şi plata acestor materiale, „preşedintele” nu recunoaşte nici o factură, chitanţă sau garanţie, ci, din contră, îşi etalează vocabularul redus (fără să ştie că e înregistrat cu un telefon mobil): „eşti escroc, tâmpit„, apoi cireaşa de pe tort: „E bine să nu ajungeţi să mă supăraţi. Ascultă ce-ţi spun eu, până la urmă-ţi faci bagajele şi pleci din Cisnădie. Gândeşte-te numai ce-ţi povestesc eu […] Răbdarea mea a ajuns la final, gândiţi-vă numai ce-nseamnă asta. Interesează-te şi pe urmă mai vorbim„.  Tânărul nostru s-a interesat: există cisnădieni care, mai cu voce tare, mai în şoaptă, recunosc că „preşedintele” a fost închis pentru furt. Poliţiştii care-l cunosc se iau cu mâinile de cap când aud numele lui Gusti Pop. A ameninţat cu toporul oameni ai Primăriei veniţi să-i demoleze construcţiile ilegale, etc. Ne întrebăm cum de, totuşi, ocupă funcţia pe care o ocupă.

Cu toate acestea, fostul sibian nu a cedat, ci l-a chemat în instanţă pe „haiduc”. În timpul procesului „preşedintele” a demonstrat că este şi un bun actor: a simulat o criză de inimă, apoi, când a ieşit din sala de judecată, l-a ameninţat şi pe tânăr şi pe avocatul acestuia. Aceştia au depus plângere la Procuratură, s-a mers în audienţă la Şeful Poliţiei din Cisnădie, dar, cu toate acestea, „preşedintele” nu cedează. Refuză să plătească partea ce-i revine pentru lucrările de reparaţie (deşi s-a demonstrat prin expertiză judiciară că tânărul nostru are dreptate şi că n-a cerut locatarilor nici măcar cât a cheltuit, ci doar 50% din suma aceasta), refuză să demoleze ce şi-a amplasat pe domeniul public, (deşi Primăria l-a somat), refuză să renunţe la injurii. Şi, ca un „jurist, bun cunoscător al legii” după care funcţionează asociaţiile de proprietari, refuză să aplice art. 23 din cap. IV, adică să convoace o dată pe an adunarea generală a proprietarilor. Să-i fie oare teamă că ar îndrăzni cineva să-l înfrunte sau să-i ceară socoteală pentru faptele sale de „haiducie”? Iată doar câteva dintre acestea:

– susţine că-l doare-n dos de Primăria şi Poliţia din Cisnădie.

– îşi minte vecinii că plăteşte impozit pe terenul ocupat abuziv, dar serviciul de impozite al Primăriei spune altceva.

– la somaţia Primăriei de a demola, răspunsul „haiducului” a fost: „Numai peste cadavrul meu”.

– şi-a turnat în curte o şapă de beton. Materialul a „rămas” de la şantierul ANL de vizavi de curtea lui Pop. Oare „rămas” sau „sustras”?

– acum e în conflict cu vecinii de bloc pentru că a închiriat terasa scării în care locuieşte pentru amplasarea unei staţii de telefonie mobilă, fără a cere acordul locatarilor celorlalte scări, care acum se tem de radiaţii. A închiriat doar pentru a nu plăti pentru zugrăveala şi reamenajarea scării pe care locuieşte, fără a ţine seamă de faptul că sănătatea vecinilor este mai presus de o amărâtă de zugrăveală. Ba mai mult, a încheiat un contract foarte prost, în dezavantajul locatarilor şi avantajul companiei Vodafone.

Deşi au fost adresate sesizări, inclusiv Consiliului Local din Cisnădie, în ceea ce priveşte activitatea „necurată” a preşedintelui de asociaţie din Piaţa Nouă nr. 1, nu s-a procedat la mai mult decât a trimite nişte hârtii reclamantului, cu promisiunea că „asociaţia va intra în legalitate”. Noi întrebăm când? Ca să intre în legalitate, ar trebui să scape întâi de cel pe care-l are în frunte şi care nu reprezintă deloc interesele locatarilor necăjiţi.

Ne-ar interesa şi pe noi: chiar este adevărat că în Cisnădie nu-l poate atinge nimeni pe Gusti Pop? Nici chiar legile României? Nici chiar Primăria? Nici chiar Consiliul Local? Nici chiar Poliţia? Felicitări d-lui Preda Ioan din cadrul Primăriei, care a răspuns cu promptitudine la sesizarea tânărului nostru şi care nu s-a lăsat intimidat de „calităţile de luptător” ale „haiducului Pop”, ci, cu acordul Primăriei, a reluat încercările de a-l scoate pe d-nul Pop de pe domeniul public, facilitând accesul celorlalţi vecini la balcoanele ale căror proprietari sunt, pentru lucrări de termoizolaţie. Sperăm ca dl. Preda să reuşească să termine ce-a început, fără ca vreo „pilă” a lui Pop să-i bage beţe-n roate. Din păcate, între timp, locatari de la parter, vecini cu bun simţ, au fost siliţi să-şi demoleze gardurile metalice care protejau zona verde, deşi acestea nu depăşeau 1 m înălţime şi nu împiedicau accesul celorlalţi co-proprietari. Oameni şi oameni… unii se tem de consecinţele nerespectării legilor, alţii se cred imuni. Oamenii speră ca, în cele din urmă, necazurile create de acest mic despot local să înceteze, măcar acum când mitocăniile şi abuzurile marca Gusti Pop au fost făcute publice prin intermediul revistei „Justiţiarul sibian”.

Tudor BLAGA