Puncte de vedere

Discriminari politice

Accentul pus pe votul unino­minal, includerea funcţiei de Preşedinte al Consiliului Jude­ţean în acest sistem de vot, de­sem­narea reprezentanţilor par­­­tidelor […]

Accentul pus pe votul unino­minal, includerea funcţiei de Preşedinte al Consiliului Jude­ţean în acest sistem de vot, de­sem­narea reprezentanţilor par­­­tidelor politice în birourile electorale după un alt sistem decât al partidelor par­la­men­tare şi neparlamentare, erau elemente de deschidere către transparenţă şi o competiţie deschisă.

Din păcate, remarcaserăm doar faţada construcţiei, nu ajun­seserăm să vedem com­po­zi­ţia materialelor şi nici struc­tura de susţinere, acoperită frumos cu stratul subţire, dar stră­lu­citor, al abordării democratice.

Intrarea în Birourile elec­to­ra­le se face în funcţie de numărul de candidaţi propuşi. Am accep­tat provocarea şi am pornit la nominalizări.

Dar ca aceste propuneri să fie înregistrate, trebuie întocmit un dosar. După o îndelungă studiere a stufoasei legislaţii ajunsesem la opinii diferite pri­vind componenţa dosarului de candidat. Guvernul a emis 13 hotărâri privind alegerile lo­cale şi mai aşteptăm să emită. Legea de bază – Legea nr.67/ 2004 a fost modificată şi com­pletată printr-o ordonanţă de urgenţă (OUG 20/2008) şi Prin Legea nr.35/2008. Toate în cursul lunii martie 2008. O serie de alte legi cu trimitere la alegerile locale legea 393/ 2004 şi legea 215/2001 re­publi­cată) au fost modificate. Au fost promulgate si alte re­glementări legate de aceste alegeri – OUG 24/martie 2008 şi nu numai. Această cas­ca­dă de reglementări provoacă un disconfort şi stres celui silit să le parcurgă şi am considerat benefică intervenţia Biroului Elec­toral Central, în sensul in­ter­pretării omogene şi globale a actelor normative.

Numai că, prin Hotărârea nr.2/2008, Biroul Electoral Central dă o intepretare dis­cu­tabilă actelor normative con­clu­zionând că dosarul de can­di­dat trebuie să cuprindă 4 declaraţii, realizate în 4 exem­pla­re originale, datate şi semnate olograf.

Aceste declaraţii sunt:

• Declaraţia de acceptare a can­didaturii -1 pagină

• Declaraţia pe proprie răspundere-1 pagină

• Declaraţia de interese -1 pagină

• Declaraţia de avere – 4 pagini

Un calcul simplu arată că pentru un candidat sunt ne­cesare 28 de pagini cu de­cla­raţii scrise în original şi sem­nate olograf (7 pagini de de­cla­raţii x patru exemplare). Pen­tru cea mai mică cir­cum­scripţie elec­torală, cu 9 con­silieri +1/4 conform legii şi un primar, do­sa­rul înseamnă 364 de pa­gini pe care nu se uită ni­meni.

Pentru consiliul judeţean, unde avem cele mai multe pro­puneri de făcut, dosarul va cu­prinde 1.068 de pagini (38 de propuneri înmulţit 28 de pagini). Având în vedere nu­mărul de consilieri, de primari şi numărând şi preşedintele Consiliului Judeţean, un partid care depune liste complete la toate circumscripţiile trebuie să realizeze şi să depună 23.878 de pagini, pentru transportul cărora ai nevoie de o maşină dotată corespunzător.

Am încercat să înţelegem ra­ţiunea unor astfel de cerinţe. Având în vedere făptul că şan­sa partidelor aflate la pu­tere de a promova consilieri se concretizează în primele 4-5 propuneri iar a celor ne­par­la­mentare în poziţiile 1 sau 2, insistenţa legiuitorului şi a Bi­roului Electoral Central pentru un volum atât de mare de ma­cu­latură nu poate avea decât o raţiune: aceea de a limita ac­cesul partidelor cu resurse financiare modeste la con­frun­tarea electorală.

Conform declaraţiei de ac­cep­tare a candidaturii, per­soa­na respectivă declară că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Această declaraţie o consi­de­răm suficientă pentru momentul depunerii candidaturilor. Con­si­derând o scăpare legislativă reglementarea făcută prin OUG 24/2008 (deşi a apărut în tandem cu actele normative emise special pentru organi­za­rea şi desfăşurarea alegerilor – şi putem să susţinem pre­zum­ţia de deliberată intenţie) am putea accepta şi declaraţia de necolaborare cu Securitatea , având astfel doar două pagini de completat chiar dacă în 4 exemplare fiecare.

Oricât am comprimat însă declaraţia de avere nu am reuşit să obţinem mai puţin de patru pagini. Legea nr. 115/ 2006 a impus obligativitatea depunerii unei astfel de de­claraţii pentru demnitarii aflaţi în funcţie sau la primirea func­ţiilor de utilitate publică. De aici şi până la obligarea can­di­daţilor să întocmească şi să depună astfel de declaraţii este politica drobului de sare.

Aceste declaraţii sunt stu­foa­se şi necesită o anumită in­struire pentru completarea lor în mod corespunzător. Pentru oa­menii din mediul rural con­stituie o adevărată provocare. Iar fap­tul că aceste declaraţii vor putea fi consultate pe inter­net constituie o imposibilitate pentru majoritatea ale­gători­lor din mediul rural dar şi pen­tru mulţi dintre cei ce vor vota în oraşe. Mulţi dintre votanţii "activi" (cum îi denumeşte iu­bitul nostru preşedinte) sunt încă departe de ecranul calcu­la­torului, datorită vârstei şi preo­cupărilor de zi cu zi.

Din diferite motive: lipsa resurselor financiare, greu­ta­tea completării unui număr ma­re de declaraţii în foarte multe exemplare şi numărului mare de consilieri posibil de propus, partidele mici vor avea un număr redus de propuneri şi astfel nu vor putea să aibe re­prezentanţi în birourile ele­c­torale. Exact ceea ce s-a dorit.

PNŢCD – SIBIU consideră că aceste reglementări sunt făcute cu intenţia de a limita accesul la confruntarea electorală, sunt restricţii indirect impuse par­ti­delor lipsite de resurse finan­ciare, menite să le îngreuneze, sem­nificativ şi antidemocratic, acţiunea politică. În acelaşi timp impun un consum nejus­ti­ficat de bani şi timp creând dis­confort şi confuzii.

Minerva Grama

Preşedinte PNTCD jud. Sibiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*