Colimator

Directorului Sabin Adrian Luca, de la muzeul Brukenthal, i se duce buhul ca plagiator (II)

Managerul Muzeului Brukenthal din Sibiu, suspect de plagiat Comisia de Etică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va cerceta suspiciunea de […]

Managerul Muzeului Brukenthal din Sibiu, suspect de plagiat

Comisia de Etică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va cerceta suspiciunea de plagiat referitoare la un volum semnat de profesorul Sabin Adrian Luca, membru al catedrei de Istorie antică şi medievală, conducător de doctorate și manager general al Muzeului Național Brukenthal.

În cea mai recentă declarație de interese depusă pe site-ul Muzeului Brukenthal, Sabin Adrian Luca spune că este şi președintele asociaţiei masonice Supremul Consiliu Român al Ritului Scoțian Antic și Acceptat. (Nota redacției „Justițiarul sibian”: Noi l-am găsit „Big Brother” și pe la alți masoni https://stirimasonice.wordpress.com/2013/10/27/profesorul-sabin-luca-este-noul-mare-maestru-al-mlnar/)

Obedientul Sabin Adrian Luca înclinîndu-se cu salutul masonic în fața președintelui Klaus Iohannis, cel care l-a instalat ca director al muzeului Brukenthal pe vremea când era primarul Sibiului. (Foto „Tribuna”)

Obedientul Sabin Adrian Luca înclinîndu-se cu salutul masonic în fața președintelui Klaus Iohannis, cel care l-a instalat ca director al muzeului Brukenthal pe vremea când era primarul Sibiului. (Foto „Tribuna”)

În vârstă de 57 de ani, profesorul Luca este acuzat că, în 2006, a publicat la editura Altip din Alba Iulia un volum în limba engleză care traduce mot à mot dintr-un text românesc apărut în urmă cu aproape 30 de ani.

Suspiciunile au apărut prima dată pe portalul plagiate.ro, al Asociației GRAUR, dar cel care a reacționat, cerând Universității sibiene să analizeze retroactiv activitatea academică a lui Sabin Luca, este Florin Drașovean, redactor-șef al publicației Analele Banatului, care apare cu girul Muzeului Național al Banatului din Timişoara.

De curând, Sabin Adrian Luca a fost numit în Consiliul științific al Muzeului Banatului, iar apoi a fost ales și-n rândul consilierilor științifici ai Analelor Banatului.

Implicațiile unui posibil plagiat comis de Luca s-au răspândit, în ultimele trei săptămâni, în numeroase medii academice și administrative.

Cazul a fost discutat și în consiliul de administrație al Parohiei Evanghelice Sibiu, care este co-administrator, alături de Ministerul Culturii, al Muzeului Brukenthal.

Despre acest caz au mai fost sesizate Universităţile din Heidelberg și din Tübingen.

Cartea în discuție conţine o serie de prelegeri susținute la Tübingen, în Germania, cu ocazia unui program de cooperare. Co-editorul cărții este Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. Heidelberg (Asociația de Studii Transilvane).

Cartea se numește „Short Prehistory of Transylvania (Romania). Lectures given within the Erasmus Program at Tübingen University, Germany, May 5-7, 2006, Heidelberg-Sibiu 2006”.

Profesorul Sabin Adrian Luca spune că este vorba despre un suport de curs care nu a fost pus în vânzare, ci a avut circuit închis.

Suspiciunea de plagiat şi sesizarea aferentă survin pe fondul unor conflicte din comunitatea arheologilor cu experienţă, întrucât Academia Română va coopta noi membri pentru secția de istorie.

În 2016, șeful Secției de științe istorice și arheologie a Academiei Române, Alexandru Vulpe, a murit la vârsta de 85 de ani.

Acuzaţiile care-l vizează pe managerul de la Brukenthal se referă la preluarea cu copy-paste a 49 de pagini, dintr-un total de 121, dintr-o carte semnată tocmai de academicianul Alexandru Vulpe (împreună cu Vladimir Dumitrescu). Cartea se numește “Dacia înainte de Dromihete” și a apărut în 1988 la Editura Științifică și Enciclopedică din Bucureşti.

Coperta cărţii “Dacia înainte de Dromihete”.

Coperta volumului suspectat de plagiat.

„În calitate de redactor-șef, m-am adresat Comisiei de Etică a Universității din Sibiu, singura în măsură să dea un verdict, pentru a clarifica această chestiune, care aruncă o umbră nedorită asupra Anuarului (Analele Banatului).

În aceeași calitate, și capacitat de aceeași dorință, l-am contactat pe directorul adjunct al institutului Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde din Heidelberg, sub egida căruia a apărut această carte, pentru a-și preciza punctul de vedere.”

Florin Drașovean, redactor-șef la Analele Banatului, într-o declaraţie pentru PressOne.

Analiza comparată a pasajelor discutabile a fost înaintată pentru soluționare Comisiei de Etică.

Este vorba despre o carte de specialitate, tehnică. Am selectat câteva pasaje, dintre cele care au ajuns în posesia Comisiei:

Facsimil din cartea semnată de Vulpe şi Dumitrescu.

Facsimil din volumul coordonat de Sabin Luca. Pasajul suspect e subliniat cu roşu.

Facsimil din cartea semnată de Vulpe şi Dumitrescu.

Facsimil din volumul editat de Sabin Luca.

Fragmente de la paginile 65-66 din cartea lui Dumitrescu & Vulpe:

Cultura Suciu a fost identificată în Maramureș și într-o parte din Crișana, ca și în Transilvania de Nord, dar și în NE Ungariei și în Slovacia sud-orientală. Ea s-a format mai degrabă pe fondul Vucedol-Zok și Nir, decât în urma contactului dintre culturile Otomani și Sighișoara-Wietenberg.”

(…) „Această fază este considerată sincronă cu fazele Otomani III B și C (…) și ar corespunde perioadei Reinecke D; ea s-ar prelungi până la începutul perioadei Hallstatt A, deși alți cercetători nu sunt de acord că ea ar fi dăinuit și dincolo de perioada Reinecke C1, când începe evoluția culturii Lăpuș, databilă în perioada Reinecke C2/D.”

Fragmente de la paginile 72-73 ale volumului semnat de Sabin Luca:

The Suciu de Sus culture

It was identified în Maramureș and in some parts of Crișana, as well as in Northern Transylvania, but also in the North Eastern Hungary and South Eastern Slovakia. It was formed more against the Vucedol-Zok și Nir background than due to the contact between the Otomani and Sighișoara-Wietenberg cultures.

(…)

This phase is considered synchronic with the Otomani III B and C phases and it corresponds to the Reinecke D period. It lasts until the beginning of the Hallstatt A period, although other researchers do not agree that it persisted beyond the Reinecke C1 period. Then the Lăpuş assemblage begins, which is dated in the Reinecke C2 / D period.”

Pagina 66 din cartea lui Vulpe & Dumitrescu:

„În continuare spre sud se află aria culturii Otomani, formată în special pe fondul cultural Baden și al amintitului complex al ceramicii decorate cu măturica, dar și cu contribuția altor elemente; inițial ea a ocupat numai zona dintre Munții Apuseni, Mureș și Tisa, extinzându-se însă ulterior și la vest de Tisa (unde este numită de arheologii unguri Fuzesabony), în timp ce spre est s-a oprit la limita de răspândire vestică a culturii Sighişoara-Wietenberg.”

Facsimil din volumul profesorului Luca.

Fragment de la pagina 75 a volumului semnat de Sabin Luca:

The Otomani culture

„Farther to the South, we encounter the Otomani culture, formed especially against the background of the Baden culture and of the afore-mentioned assemblage of whisk-decorated pottery, but also with the contribution of other elements. Initially, it occupied only the area between the Apuseni Mountains, the Mureş and Tisa Rivers, also expanding subsequently to the Western bank of the Tisa River, where it is called Fuzesabony, while in the East it reached as far as the Western border of the Sighişoara-Wietenberg culture.”

Fragment de la paginile 66-67, Dumitrescu & Vulpe:

„Pe lângă sincronismele cu cultura Sighişoara-Wietenberg, unele piese ceramice specifice culturii Suciu de Sus descoperite în așezări din faza Otomani III, indică sincronismul cu acea cultură. Totodată, faza I a fost sincronă cu cu faza Tószeg B din Ungaria (= Reinecke B1-B2) trecerea la faza III cu tranziția de la Reinecke B2 la C, iar faza ultimă Tószeg C (= Reinecke C-D).”

Fragment de la pagina 77 – Sabin Luca:

Beside the similarities with the Sighişoara-Wietenberg culture, some pottery pieces specific to the Suciu de Sus culture discovered in the settlements of the Otomani III phase denote the synchronism with that culture. 

The first phase was similar to the Nir culture and the lower levels from Periam, corresponding therefore to the Reinecke A1-A2 period, while the second phase seems to be synchronic with the Tószeg B phase from Hungary (Reinecke B1-B2), the transition to the third phase with the transition from Reinecke B2 to C, and the last phase is synchronic with Tószeg C (Reinecke C-D).”

Pagina 67 – Dumitrescu & Vulpe:

„Obiectele de bronz sunt destul de rare în inventarul acestei culturi (într-un mormânt s-a descoperit și o sabie), dar uneltele de silex, piatră, os și lut ars sunt frecvente.

Ceramica – în legătură cu care s-au semnalat analogii cu culturile Pecica și Verbicioara – se remarcă prin cănile cu una sau două torți de tipul ansa lunata, cu gura în colțuri, gât tronconic și picior inelar și prin străchinile cu buza lobată. Cu ajutorul inciziilor, decorul trasează motive geometrice și ghirlande.

Ritul funerar a fost inhumația.”

Facsimil din cartea lui Sabin Luca.

Fragment de la pagina 78 – Sabin Luca:

„Bronze objects are quite rare in the inventory of this culture – a sword was discovered in a tomb, but flint, stone, bone and clay tools are frequent.

The pottery – similar to the one of the Pecica and Verbicioara cultures – characterised by ansa lunata mugs with one or two handles, with square mouth, a tronconic neck and annular foot, and also by the porringer with flaring rim. Geometric motifs and garlands done by incision trace the decoration.

The funeral rite was inhumation.”

Fragment de la pagina 69 – Dumitrescu & Vulpe:

„Cea mai importantă dintre necropolele acestei culturi de pe teritoriul României este aceea de la Cârna, săpată integral – unde – prin săpăturile noastre din 1942, 1955 și 1956 – au fost dezvelite 116 morminte, la care trebuie adăugate însă multe altele distruse de apele de inundație ale Dunării.

Singura așezare identificată până acum (dar ulterior distrusă și ea de apele Dunării) va fi fost aceea de lângă localitatea Cârla Mare, de la care de altfel și-a luat numele această cultură.”

Fragment de la paginile 82-83 – Sabin Luca:

„The most important necropolis of this culture on Romanian territory is the one of Cârna, which was entirely dug owing to the research of Vladimir Dumitrescu. In 1942, 1955 and 1956 – 116 graves were excavated, to which we must add many others, destroyed by the Danube’s flooding waters.

The only settlement that was identified, but subsequently destroyed by the Danube, was the one situated near Gârla Mare village, from which the name of the culture comes, too.”

                                                           *

Mai mulți profesori și specialiști în arheologie de la universitățile din România au fost informați la mijlocul lunii februarie 2017 despre rezultatul cercetărilor întreprinse de Asociația GRAUR în cazul profesorului Sabin Adrian Luca.

Printre cei încunoştinţaţi se numără rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), profesorul Ioan Bondrea, precum și președintele Senatului ULBS, Horațiu Mihai Rusu.

De aceea, PressOne a solicitat poziţia ULBS cu privire la suspiciunile ridicate.

Ni s-a răspuns că nu există sesizări înregistrate cu privire la activitatea lui Sabin Luca. Am cerut, ulterior, poziția rectorului și a președintelui Senatului cu privire la aceeași problemă: a fost sau nu convocată Comisia de Etică?

Nu am primit niciun răspuns timp de cinci zile.

Marți, 7 martie, ni s-a transmis, totuşi, că rectorul Bondrea a înaintat Comisiei de Etică sesizarea privindu-l pe profesorul Luca.

Răspunsul pe care l-am primit în 2 martie.

Răspunsul din 7 martie.

Sabin Adrian Luca este directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal din 2006. De profesie arheolog, el a îndeplinit și funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Patrimoniu, iar din 2007 este conducător de doctorate la Universitatea din Sibiu.

Luca este unul din cei mai influenți arheologi din România. În 2004, a apărut inclusiv un volum omagial care îi era dedicat, la o editură de nișă din Hunedoara.

Cea mai mare parte dintre volumele de autor sau colective care îi poartă numele au fost publicate la editura Altip din Alba Iulia.

În CV-ul depus pe site-ul Universității din Sibiu, cartea asupra căreia există suspiciuni de plagiat, şi despre care profesorul Luca a declarat că ar fi un suport de curs, este listată ca „volum de autor”.

Profesorul Sabin Luca nu se află la prima acuzație de acest gen. În aprilie 2016, publicaţia Ora de Sibiu semnala o suspiciune de plagiat care plana asupra unui articol semnat de directorul Brukenthalului: era vorba despre o lucrare publicată în revista Banatica în 2003. Deocamdată, nicio instanță universitară nu a verificat dacă suspiciunile ridicate sunt întemeiate sau nu.

L-am contactat pe profesorul Luca pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la acuzațiile de plagiat care i se aduc.

“Sesizarea este făcută și dată spre difuzare de un fost mare prieten de-al meu, Florin Drașovean. Acum are probleme cu gândul că, dacă Academia Română face recrutări la Preistorie, n-are nicio șansă dacă se luptă cu mine.

O să aflați mai multe după ce se vor edifica Comisii de Etică, că așa este legea. Dacă dânsul îndrăznește să iasă cu numele în public, îl dau în judecată. Este foarte simplu”, a spus Sabin Luca.

Redăm dialogul dintre reporterul PressOne și profesorul Sabin Adrian Luca:

– Eu voiam să îmi explicați similaritățile…

– Nu există nicio similaritate. Dumneavoastră ar trebui să știți cum se scrie un curs universitar. Are niște reguli foarte clare, le găsiți în dicționare. Nu doresc să vă explic dumneavoastră nimic, ci doar am spus ceea ce am spus și am afirmat ceea ce am afirmat.

Mai multe, dacă dumnealui dorește să vină în proces, veți afla de la judecătorie. Și, înainte de asta, în Comisiile de Etică. Universitatea a fost sesizată de același domn Drașovean.

– Îmi spuneți că e vorba de un război de orgolii și că nu s-a făcut, de fapt, nicio greșeală?

– Auziți, nu există nimic fără greșeală în viață, asta numai geniile au impresia… Eu sunt membru al Comisiei științifice a Muzeului la care domnul lucrează.

Și îmi pune în gură tot felul de lucruri pe care eu nu le fac, și le bagă în presă. E o treabă, cum să vă spun io dumneavoastră, na… urâtă. Sunt sute de e-mailuri.

Nici nu știți că, de exemplu, lucrează (Drașovean – n.r.) prin interpuși aicea, ca să pice contabilitatea Muzeului (Brukenthal – n.r.), să mă schimbe din funcția de manager, chiar dacă sunt cel mai performant din România.

A tras sfori ca să fie într-o comisie a mea de evaluare, lucrurile-s complicate rău, nu e atât de simplu! Toate treburile astea se întâmplă în România fiindcă s-a scos calomnia din Codul Penal.

Nu e carte, doamnă, înțelegeți în românește, cartea-i carte, cursul e curs! Sunt lucruri total deosebite. E singurul curs de preistorie a României care a fost editat pentru Germania, pentru Universitatea din Tübingen, unde am avut… N-a fost vândut, e de uz intern, nici măcar nu-l pui în biografie, fiindcă e un curs.

                                                                *

Cartea “Dacia înainte de Dromihete”, semnată de Vladimir Dumitrescu și Alexandru Vulpe, nu apare printre sursele menţionate la sfârșitul volumului semnat de Sabin Adrian Luca.

Spre finalul discuției telefonice, profesorul Sabin Luca a cerut ca întreaga conversație să rămână confidențială. El a precizat că nu este de acord ca acest articol să fie publicat fără ca el însuși să îi dea “bun de tipar” și ne-a amenințat cu intentarea unui proces.

                                                                                                  Bianca FELSEGHI, 07.03.2017

Sursa: https://pressone.ro/managerul-muzeului-brukenthal-din-sibiu-suspect-de-plagiat/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*