Remember

Deznodămant fericit?!

„Nu am vrut să mă sinucid!” Aceasta este mesajul pe care tânărul vrea să-l transmită sibienilor, deoarece aşa cum se...

„Nu am vrut să mă sinucid!” Aceasta este mesajul pe care tânărul vrea să-l transmită sibienilor, deoarece aşa cum se întâmplă doar la noi în România, după un astfel de eveniment, vinovaţii, pentru a ieşi „nepătaţi” dintr-o asemenea situaţie, „se spală pe mâini” şi aruncă cu diverse „scenarii”, ce sunt departe de crudul adevăr. „Modul în care s-a produs accidentul a fost total deformat, nu am încercat să fac nici o acrobaţie şi ştiu perfect ce înseamnă să joci fotbal, deoarece am fost fotbalist de performanţă timp de 12 ani. Am încercat să degajez mingea, care se îndrepta spre mine, eu fiind în poartă, iar din cauza inerţiei şi a alergării, m-am agăţat cu piciorul de plasa porţii şi am căzut. Sunt destul de greu, aşa că poarta s-a balansat, venind direct spre mine, iar eu, ca gest reflex, m-am speriat şi m-a prins cu ambele mâini de plasa acesteia. Din păcate această mişcare mi-a fost fatală, deoarece a accelerat căderea porţii, aceasta prăbuşindu-se peste faţă, implicit craniu, distrugându-mi orice şansă de a mai fi vreodată un om normal. Nu aştept nimic de la patronul terenul de fotbal, pentru că ştiu că nu-i pasă de mine, doar vreau să se afle adevărul”, a declarat Vlad Mărie. Am reamintit felul în care s-a produs groaznicul accident pentru cititorii care nu-şi mai amintesc detaliile acelui imprevizibil eveniment şi pentru cei care află doar acum.

Dacă dăm un search pe google să aflăm mai multe detalii despre această bază sportivă, unde a avut loc accidentul, găsim o frumoasă descriere : “Pamira oferă iubitorilor de fotbal un spaţiu ideal pentru practicarea acestui sport. Suprafaţa de 800 de mp este dotată cu gazon artificial, aprobabt de FIFA. În sezonul rece terenul este acoperit în întregime cu un balon umflat cu aer cald, unde se pot desfăşura activitţi sportive indiferent de condiţiile atmosferice. Terenul poate găzdui atât un simplu meci amical cât şi turnee organizate fie între prieteni, colegi, fie chiar între şcoli, firme, etc. Jucătorii dispun de mingi de calitate, tricouri personalizate, vestiare, duşuri şi dulapuri pentru echipamente. Oferim de asemenea şansa de a închiria terenul pentru o periodă mai lungă de timp, iar în urma încheierii unui contract, clienţii beneficiază de discounturi atrăgătoare”. Ce frumos sună! Însă mesajul are nevoie de anumite ajustări, pentru că nu este complet în informaţie, trebuia adăugat şi că „oferim şi şansa de a avea un drum lin spre moarte”, pentru că acest teren de „vis”, nu este absolut deloc securizat sau dacă acum este, măsurile respective au fost luate doar în urma tragediei prin care a trecut Vlad Mărie. Patronul acestei baze sportive este şi el un fost jucător, de tenis, actual antrenor. Chiar dacă nu a practicat fotbalul, aşa cum a făcut victima noastră, dar, din simplă solidaritate sportivă, ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă compasiune şi bunătate, pentru că dacă s-ar fi inversat puţin rolurile, nu credem că i-ar fi convenit nepăsarea unuia care are categoric parte lui de vină, pe lângă jocul hazardului. Deoarece acesta este adevărul: patronul bazei sportive „Pamira”, Marius Vecerdea, este vinovat pentru că nu a asigurat stabilitatea porţilor, chiar dacă un astfel de accident părea imposibil, iar probabilitatea de a se întîmplă ar fi o singură dată la o sută de ani. Ei, uite că s-a întâmplat, fără să treacă o sută de ani!

Vlad Mărie nu mai are absolut nici o şansă să mai joace vreodată în viaţa lui fotbal şi dacă ar fi doar asta, nu ar reprezenta o lipsă prea mare, dar, din păcate, sunt multe activităţi pe care nu le va mai putea desfăşura normal, iar viaţa nu va mai fi niciodată pentru acest tânăr ca până la acea fatidică zi. Seara din 5 mai, anul trecut, în care a fost invitat de către prietenii lui la un joc de fotbal, a fost ultima dată când s-a bucurat de pasiunea sa. În perioada petrecerii nefericitului accident, în preajma sau în interiorul terenului nu se afla absolut nici un angajat al bazei sportive, care să se asigure că nu se va întâmpla nimic rău, şi, mai ales, care să-i atenţioneze pe tineri, că porţile nu sunt prinse de sol, aşa cum ar trebui (mai ales că spaţiul este lăudat, cu atâta înfumurare, ca fiind un loc ideal de a-ţi petrece timpul liber), că în orice moment pot pica pe oricine se află pe acel teren, aşa cum au relatat prietenii tânărului, imediat după accident. Că aşa ar fi şi normal, în secolul nostru, atunci când plăteşti pentru un bun, fie şi spaţiu de închiriat, dacă există vreun risc referitor la siguranţa beneficiarilor este de datoria proprietarului să atenţioneze clienţii, datorie legală şi, nu în ultimul rând, morală! În urma accidentul Vlad Mărie a fost internat de urgenţă la Sibiu, în Secţia Neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în data de 06 mai 2008 cu diagnosticul: „Prin UPU – nr. fişă 3683/6 mai 2008, ora 00:38: Traumatism cranio-facial. Comă GCS =  8. Fracturi multiple facial şi frontal. Plagă contuză frontală stângă şi pleoapă superioară ochi stâng. Epistaxis postraumatic, cu F.O. nr. 10717, în data de 06 mai 2008, între orele 00:50 – 12:13, c dg.: Fractură complexă fronto-orbitară stângă / Lovire cu un corp contondent. La internare prezenta fractură, stare de comă. Examenul CT cranio cerebral a decelat fracturi multiple şi mici dilacerări cerebrale. În urma cosultului ORL s-a efectuat tamponament anterior, în scop hemostatic. După stabilizarea bolnavului şi oprirea hemoragiei şi în urma consultului BMF, la cererea familiei, a fost transferat la Neurochirurgie Cluj…

S-a intervenit neurochirurgical la data de 9 mai 2008 – Evoluţie post-operatorie favorabilă sub tratament de specialitate… La data de 20 mai 2008 a fost transferat în Clinica Chirurgie Maxilo-facială 2 din cadrul Spit. Cl. Jud. de Urgenţă Cluj (până în 23 mai 2008, FO nr. 38841), intervenindu-se chirurgical la data de 20 mai 2008, practicându-se blocajul rigid intermaxilar cu ligaturi Le Blanc, cu evoluţie postoperatorie favorabilă (menţinerea în condiţii corespunzătoare a sistemului de imobilizare). S-a externat vindecat chirurgical, cu diagnostic principal: Fractură a osului malar şi a oaselor maxilarului” (fragment extras din Certificatul Medico-Legal eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Sibiu, medic primar legist, Conf. Dr. Silviu Morar). Concluzia, pentru cei care nu au aşa mari cunoştinţe în domeniul medicinii, băiatul de 28 de ani nu avea mari şanse de supravieţuire. Leziunile pot data din noaptea de 5 spre 6 mai, anul trecut, Vlad necesitând de 80 – 90 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Nu are rost să ne îngropăm în termeni medicali, este evident că în urma unui astfel de accident au fost momente tensionate, speranţa fiind singura care mai alimenta rezistenţa la disperare a părinţilor. După operaţii repetate, la care conducerea Spitalului Judeţean de Neurochirurgie Cluj a hotărât formarea unei echipe de 6 medici, pentru ca rezultatele să fie optime. Datorită lor, Vlad se află astăzi în viaţă.

Semnele nefericitei întâmplări îl vor urmări însă pe tot parcursul vieţii, deoarece vindecat complet nu va fi niciodată, nici fizic, nici psihic, iar durerea care a mistuit sufletul părinţilor nu va trece prea repede. Tânărul nu revendică nimic altceva, de la patronul bazei sportive, decât banii pe care i-a cheltuit prin spitale şi săli de operaţii. Nu a purtat şi nici nu poartă duşmănie pentru cele întâmplate, deşi dacă porţile metalice ar fi fost fixate şi asigurată stabilitatea lor la sol, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic, iar ziua de 5 mai 2008 ar fi trecut la fel ca orice zi banală. Vlad nu a bănuit că soarta, care a fost nemiloasă cu el, i-a scos în cale şi un om total indiferent, cu suflet de gheaţă, căruia puţin îi pasă de nenorocirea altuia, chiar dacă aceasta s-a întâmplat pe un teren de care şi răspundea, nu doar îl administra, luând bani cu ora, la fel cum răspundea şi de siguranţa activităţilor desfăşurate acolo şi de integritatea fizică a participanţilor! Şi când vezi un câine maidanez lovit de o maşină pe stradă, parcă ţi se rupe sufletul şi încerci să faci ceva ca să-i alini suferinţa bietului animal, darămite atunci când este vorba despre tragedia unui om! Bine, atitudinile acestea sunt valabile şi funcţionează doar în cazul oamenilor adevăraţi, cu caractere frumoase şi dragoste faţă de semeni. Oare printre ce oameni trăim, cât de egoişti şi nepăsători pot fi unii dintre noi?

În urma înaintării plângerii penale de către victimă, aceasta s-a ales doar cu ridicături din umeri, adică un fel de „te înţelegem, dar nu putem face nimic, pentru că legile noastre sunt făcute numai să dea bine în dosare şi la bilanţuri”. A fost nevoie de aproximativ 10 luni până s-a finalizat cercetarea penală. De ce? Şi aceasta este o întrebare al cărui răspuns nu îl vom afla, probabil, niciodată! Momentan tânărul încă mai aşteaptă ca justiţia să-i facă dreptate, chiar dacă procesul se tot amână pe fondul unor diverse motive, că… „aşa-i în tenis” şi aşa este justiţia română. Sau aşa se poartă la Sibiu, în acest judeţ fiind respectate alte legi decât în restul ţării. Cum, nu aţi auzit de „legislaţia sibiană”? Nici măcar nu glumim, pentru că nu este cazul!

Deşi părinţii tânărului nu au fost de acord să ne declare suma banilor cheltuiţi  în urma acestui accident, noi credem că-i vorba despre câteva mii de euro. Chiar dacă aceşti bani au reprezentat o „investiţie forţată” pentru salvarea vieţii fiului lor şi pentru ca acesta să rămână în sânul familiei, aşa inapt cum  a devenit pentru anumite munci fizice şi intelectuale, fiind pensionat de boală, gradul trei, corect ar fi fost ca şi Marius Vecerdea, patronul apatic şi vinovat datorită propriei indolenţe, să fi contribuit,  măcar parţial, la cheltuielile generate de accidentul petrecut pe terenul său! Aşa ar fi fost nu doar corect, ci şi moral! Dar, „să fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare!”. Degeaba are Vecerdea Audi A6, adică se dă domn, dacă este lipsit de omenie şi de cel mai elementar bun-simţ! Ca şi cum nu ar fi suficientă indiferenţa antrenorului de tenis şi proprietar de sală, acesta mai lansează şi fel de fel de „fumigene”, menite să-l împace cu cercul său de cunoştinţe, dar mai ales cu propria conştiinţă, care, presupunem, nu-i dă pace! Astfel, răspândeşte variante conform cărora Vlad ar fi vrut să se sinucidă sau  păcat că nu a murit şi alte gogriţe din acestea, conform spuselor prietenilor lui Vlad Mărie.

Domnule Vecerdea, dacă încă nu ai aflat, îţi spunem noi: există o Justiţie Supremă, condusă de un „Judecător” incoruptibil, iar până la urmă totul se plăteşte! Aici, pe lumea asta, nu pe cealaltă! „C-aşa-i în tenis”…

Dan FLORESCU


Galerie foto:

{gallery}2009/nr4/deznodamant{/gallery}

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>