Istorie

Partenie Cosma şi banca „Albina”, binefăcătorii românilor din Ocna Sibiului în timpul stăpânirii austro-ungare

    Să vezi și să nu crezi! Adică românii din Transilvania au fost atât de amărâți „sub înalta civilizație...

 

 

Să vezi și să nu crezi! Adică românii din Transilvania au fost atât de amărâți „sub înalta civilizație austro – ungară”, că și un boier din Basarabia i-a ajutat cu peste 6 milioane de euro în banii de astăzi?!
Și totul s-a făcut prin „muticifienţa sa ne mai pomenită la noi, felul discret cum aceasta era exercitată, dela distanţă, de acest donator generos, cunoscut de puţini oameni dela noi.”….
Acuma mă gândesc și eu, ca și alții în trecut, că dacă a existat și atâta „muticifienţa”, nu cumva au fost și banii statului român, adică a contribuabilului român de dincolo de Munți?! Cel pe care unii de astăzi, care pleznesc de atâta mândrie că sunt ardeleni și se consideră de „neam ardelean” și nu român (români sunt numai cei de dincolo de Munți), îl fac cum îl fac… Că acest boier basarabean, în timpul respectiv, a fost „supus” (cetățean) rus și nu român, prin urmare n-avea decât Austro – Ungaria, dacă nu-i convenea aceste donații făcute pentru românii din Ardeal, să se certe cu Rusia. Astfel, statul român a evitat și eventualele complicații între. România și acest Imperiu.
Pe de altă parte, după cum se vede mai jos, se făceau aceste donații și prin coordonarea lui Parteniu (Partenie) Cosma, directorul Băncii Albina din Sibiu, cea mai mare bancă românească din Transilvania, Cel care, surprinzător pentru mulți, în anul 1914 când izbucnește războiul, părăsește Sibiul și se stabilește la Călimănești, în România. Apoi când armata română a început a se retrage din Transilvania în anul 1916, ajunge la Paris, unde împreună cu alți români au constituit Consiliul Național Român, care a militat în capitata Franței și nu numai, pentru unirea Transilvaniei cu România.

„Nu voiu uita să amintesc şi să prezint aici pe Parteniu Cosma şi în ipostaza sa de conştienţios şi desinteresat canalizator la destinaţie a importantelor sume de multje milioane, rotund Cor. 875,000 aur sau rotund Lei 28 1/2 milioane de azi, pe cari marele boier mecenate basarabean Vasile Stroescu, le-a vărsat, cu mână largă prin anii 1910—1913 asupra Ardealului şi celelalte ţinuturi româneşti, pentru ajutorarea bisericilor şi şcoalelor noastre.

Desigur nu greşesc dacă atribui o mare parte a meritului, dacă nu chiar întreg meritul, acestei mari şi neuitate acţiuni filantropice şi culturale, sugestiilor fericitului Parteniu Cosma, cu care Vasile Stroescu întrase în strânse şi durabile legături de prietenie. Prin muticifienţa sa ne mai pomenită la noi, felul discret cum aceasta era exercitată, dela distanţă, de acest donator generos, cunoscut de puţini oameni dela noi, precum şi prin concepţia şi dispoziţia sa, ca ajutoarele să fie imediat întrebuinţate pentru acoperirea nevoilor urgente şi nu pentru crearea de fonduri, Vasile Stroescu a devenit pentru totdeauna, o figură legendară, în sânul poporului nostru.”. (Revista Economică 19 / 1937)

Un exemplu dspre ce a făcut și Parteniu Cosma, cel care a avut „strânse şi durabile legături de prietenie” cu Vasile Stroescu dintr-un sat în care românii aflați sub această „înaltă civilizație austro – ungară”,aveau numai case și grajduri din lemn și acoperite cu paie, în rândurile de mai jos:

„Vrednicul preot din comuna Ocna-Sibiului, dl Isaia Popa (m. 1937, la vârsta de 78 ani – n.n.), mi-a povestit o amintire plăcută despre marele luptător Partenie Cosma. O găsesc foarte însemnată şi de aceia o redau aci, acum când se sărbătoreşte centenarul naşterii lui. Iată despre ce e vorba.
Pe la 1880 comuna rurală Ocna era şi pe atunci staţiune balneară. Locuitorii erau în majoritatea lor români, apoi saşi şi unguri. Dar, toţi românii aveau case şi şuri construite numai din lemn şi acoperite cu paie. Saşii, în special, şi ungurii aveau case şi şuri de „piatră”, ei fiind cei mai bine înstăriţi locuitori ai comunei Ocna.
Partenie Cosma, marele român ardelean, cunoştea bine situaţiunea ţăranilor noştri din comuna Ocna. Astfel în dragostea lui neţărmurită pentru prosperarea şi înaintarea poporului român, într’o conversaţie pe care a avut-o cu venerabilul preot Isaia Popa, i-a spus acestuia; „trebue să-i scoatem pe români din paiu”.
Şi repede cuvântul lui Partenie Cosma a trebuit să se împlinească întocmai. „Albina”, institutul de credit şi economii al cărui director general era, a pus la îndemâna ţăranilor noştri din comuna rurală Ocna, banii necesari pentru construirea din „piatră” a caselor şi şurilor lor. Şi, în decurs de numai 10 (zece) ani de zile s’au ridicat în comuna Ocna 600 (şasesute) de case şi 700 (şaptesute) de şuri din „piatră”, proprietari fiind numai şi numai ţărani români. Tot prin Partenie Cosma şi cu mijloacele băneşti ale „Albinei” ţăranii din Ocna şi-au cumpărat pământ dela stăpânitorii străini.” (Revista Economică 9 / 1937, articolul lui Ion Opriș (n. 1916 la Ocna Sibiului – m. 2006 la Blaj), printre altele și preot la Tirimia, Mureș în anii 1971 – 1980, care rămas în amintirea celor care l-au cunoscut, inclusiv a subsemnatului, ca un om de o rară modestie şi discreţie și cu o cultură impresionantă).

                                                                                Iulius MUREŞAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>