Colimator

Cu sasu-n jos

Klaus Iohannis a devenit selectiv. Ca președinte, i-a interzis la Cotroceni pe politicienii cu probleme penale, dar, ca beneficiar al...

Klaus Iohannis a devenit selectiv. Ca președinte, i-a interzis la Cotroceni pe politicienii cu probleme penale, dar, ca beneficiar al unei chirii necuvenite de peste 600.000 de euro, pe sine s-a acceptat. Anticorupția a fost lăsată să umble fără botniță printre invitați, ca să-i poată mirosi în voie și să poată fi hrănită cu nume proaspete doar de noul stăpîn.

De ziua Independenței, a Victoriei și, cum zice președintele, a Europei, trimisul în judecată Ponta, condamnatul cu suspendare Dragnea și tînărul naționalist Bogdan Diaconu n-au mai putut respira același aer cu proprietarul fraudulos al unei case obținute prin fals în acte. Chiar dacă urmăritul penal pentru implicarea în mineriadă Iliescu și urmăritul penal pentru spălare de bani Băsescu au putut.

Cei care credeau că Iohannis știe să tacă doar în germană și română, au de ce se mira: noualingua franca a Cotroceniului e integritatea. Președintele se poticnește în ea la fel de fluent ca în politică, dar nu se lasă. Și de ce s-ar lăsa? Cînd o iei puțin razna și începi să te ridici de la sol tras de visul răzbunător al anilor de inspectorat școlar, aristocrația te pîndește după colț.

Klaus Iohannis nu mai e egalul și nici partenerul politicienilor corupți. El a dobîndit conștiința de sine a unui nobil ținut ascuns de istorie pentru astfel de momente, cînd monarhia șovăie între Duda și un alt fel de sinucidere. Dacă l-ați putea întreba pe Iohannis și dacă el ar putea să vă răspundă, ați descoperi că alegerea lui în fruntea țării s-a produs printr-o întorsătură divină a lucrurilor, și nu prin votul plin de ură al unor oameni care nici măcar nu s-au uitat la el.

Așa încît azi, la Cotroceni, excepționalismul familiei domnitoare e noul joc piramidal. Poate că medicii palatului au fost puși să caute sînge albastru în eprubetele recoltate pentru trigliceride și colesterol. Poate că ofițerii SRI au fost trimiși să răscolească vetrele primilor sași în căutarea acelei regine ostrogote care vorbea mai lent. Nu știm, dar primele semne că Iohanis se îmbăiază în copaia cu boierie s-au văzut.

S-au văzut cînd și-a aruncat hlamida pe Citroën la Paris, fiindcă șeful SPP nu s-a făcut la timp cuier. S-au văzut cînd a retezat, la Neptun, molizii care-l priviseră pe Gheorghiu-Dej bînd cu Maurer. S-au văzut cînd a cerut să i se transforme vila lui Ceaușescu într-un Luvru ceva mai scump, irigat cu o instalație ce părea cumpărată la Sotheby’s. S-au văzut în vacanțele din Madeira, din Florida și din week-end-urile autiste de la Sibiu. S-au văzut cînd și-a cumpărat din meditații un mic cartier de case. S-au văzut cînd tribunalul i-a confiscat casa și el, președintele republicii și garantul justiției, a spus: “Soluția asta nu e bună”.

Sînt semne mici, dar durabile, semne că aristocrația s-a cocoțat deja pe cuptor și că, de acolo, se consideră un bun dobîndit odată cu job-ul.

De aceea, președintele Iohannis, altădată partenerul, egalul și produsul acelui grup de care azi se scutură, nu mai poate sta amestecat cu vechii complici. Îi vine mai la îndemînă să-i admonesteze, cu un grohăit, din copac.

                                                                                                                          Doru BUȘCU

1 Comment

  1. Doamne,oare de ce a fost blestemat acest popor sa aiba in fruntea tarii un mutalau,un ingalat ,in persoana sasului,drept presedinte????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>