Cap limpede

Cu ochii larg închiși și îndopați cu chimicale

  Grăbit fiind (într-o conexiune de aproape două ore) şi cam lihnit de foame, intru într-un Burger King. Mă uit...

 

Grăbit fiind (într-o conexiune de aproape două ore) şi cam lihnit de foame, intru într-un Burger King. Mă uit pe meniu în timp ce stăteam la coadă şi aleg un burger care mi s-a părut mai mare (după reclame). Mi se pune pe tavă o chestie înaltă, de juma’ de kil, şi decartez vreo 10 euro.

Ajuns la masă, deschid în grabă burgerul şi-nşfac o gură. Mă inundă un gust neplăcut. Desfac cu totul sandwich-ul şi constat o privelişte de-a dreptul dizgraţioasă: două chiftele cât roata carului, puse una peste alta, puţină ceapă, ceva roşie, muştar şi alte cârmâzuri aruncate peste prima chiftea. Nu-mi vine să cred că este atât de dezgustător şi înlătur una dintre chiftele astfel încât  zic eu  să simt gustul pe care-l are chestia aia. Muşc şi sunt cuprins de panică. Chifteaua aia, prăjită-n ulei, are o consistenţă de cauciuc şi-un gust de plastic penal. Restul compoziţiei are un gust care mă duce cu gândul că ăştia-l au chef pe Ali Chimicul. E totul de-a dreptul horror. Vă spun sincer, n-am gustat ceva mai oribil până acum. Las totul scârbit şi plec. Indiferent cât ar fi foamea de mare, aşa ceva pur şi simplu nu pot mânca. După câteva minute, ca să fie treaba oablă, mă apucă o diaree înfiorătoare. Cât pe ce să pierd zborul din cauza unei mizerii de doi bani. Nu mai vorbesc ce monştri am simţit în stomac în timpul zborului.

Mă-ntreb totuşi, cum pot ajunge asemenea busuiness-uri globale? Burger King se bate cu McDonalds pe o piaţă imensă. Ambele au cifre de afaceri ameţitoare şi vând exclusiv nişte căcaturi cu gust dubios. Nu prea cunosc din experienţă piaţa fast food. La McDonalds am fost şi eu, ca toată prostimea, atunci când s-a deschis cel de la Unirea. Atât. Burger King n-am încercat până ieri. Mă întreb totuşi, cât de „cel mai prost pe lanţul trofic” trebuie să fii pentru a mânca la Burger King? Cât de distrus, cât de fără creier trebuie să fii? La banii pe care-i dai într-un fast food global, oriunde-n lume îţi iei un sandwich decent de la colţul străzii. Decât plasticele ălora, mai bine mănânci pâine cu salam ca muncitorii de pe vremuri. Şi e şi mai ieftin şi mai sănătos. Vă jur că dacă i-aş da câinelui meu burgerul pe care l-am luat ieri nu l-ar mânca! Orice animal care judecă efectiv după instinct n-ar mâna o asemenea mizerie. Iată un exemplu care ne dovedeşte că omul e cel mai prost animal!

Cu siguranţă unul dintre factorii care fac posibilă dezvoltarea atât de aberantă a acestor reţele de distribuit otrava este publicitatea. Îţi dai seama ce monstru e publicitatea abia atunci când constaţi ce mizerii pot înghiţi oamenii sub hipnoza ei. Ciudată lume am ajuns să construim!

                                                                                                                                   Dan DIACONU

1 Comment

  1. elena

    In primul rand put a hoit daca le lasi o ora.Dar acolo e mormanul.

Lasă un răspuns către elena Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>