Suntem cu ochii pe voi!

Comuna Chirpar, înapoi la feudalism

Între anii ‘80-‘90 cei mai mulţi dintre saşi au emi­grat în Ger­ma­nia, iar o parte dintre românii şi ţiganii rămaşi  ...
Între anii ‘80-‘90 cei mai mulţi dintre saşi au emi­grat în Ger­ma­nia, iar o parte dintre românii şi ţiganii rămaşi   au cumpărat ca­se­le celor ple­caţi. Au învăţat de la saşi cum să se gospo­dă­reas­că , fi­e­ca­re  a­vând în ogradă  un pur­­cel, o va­că şi găini. Cu toate acestea se descurcă greu  pentru că via­ţa din ziua de astăzi este grea.
    Despre haosul care dom­neş­te în Primăria Chirpăr am scris în urmă cu câteva luni. Atunci pre­zentam şocanta căsătorie din­tre doi fraţi, legalizată cu non­şalanţă de către secretarul primăriei. Harababură era în ma­joritatea actelor de stare civilă. Se spune că ”peştele de la cap se împute” sau ”cum e turcul, şi pistolul” , aşa că ne punem legitima întrebare: dom­­nul primar este la înăl­ţi­mea funcţiei pe care i-a în­cre­dinţat-o electoratul?

  Indiferenţă totală faţă de săracii comunei.

    Având la dispoziţie fondurile alocate celor fără alte surse de venit, primarul Nicolae Scutea profită de situaţie pentru a se folosi de beneficiarii acestor bani. Iar dacă bărbatul unei fa­milii este luat la muncă “în fo­lo­sul comunităţii” , atunci fe­meia nu primeşte suma acor­da­tă de stat, fiindcă “soţul” lu­crea­ză şi aşa a decis “pri­ma­rele”. Pentru acesta nu are im­por­tanţă faptul că femeia nici măcar nu poartă numele băr­ba­tului, deoarece nu sunt că­să­to­riţi legal şi convieţuiesc în concubinaj, iar ea creşte o liotă de copii, în timp ce bruma de bani pe care o aduce partenerul de viaţă acasă – dacă nu trece pe la cârciumă – nu ajunge nici pentru ei doi!{mosimage}
    {mosimage}Femeia care ne povestea ne­ca­zurile ei, cu o voce tre­mu­rândă, frica de tartorul-primar temperând indignarea, lo­cu­ieşte într-o cocioabă din mij­locul “cartierului” ţiganilor, aşe­zat la marginea comunei. Acolo, într-o singură încăpere, ce stă gata să cadă, locuiau de-a valma cei doi concubini şi şapte  puradei. Ne-am exprimat la timpul trecut, deoarece, con­form unei informaţii de ultimă oră, femeia, disperată datorită lipsurilor, a plecat aban­do­nându-şi copiii. Aceştia trăiesc acuma singuri şi cerşesc de mâncare pe la vecini, nici aceş­tia nefiind cu mult mai înstăriţi decât ei. Chiar lângă ma­gher­niţa aceasta insalubră, numită, total deplasat, “locuinţă”, se află singura fântână cu apă potabilă, care deserveşte co­mu­nitatea de ţigani din pe­ri­feria Chirpărului. Fântâna fu­se­se spurcată, deoarece copiii aruncaseră mai multe resturi menajere (foto 1,2), dar pri­ma­rul, deşi anunţat, nu s-a grăbit să desemneze muncitori pentru cu­r­ăţarea acesteia. De fapt, cum putem să vorbim despre “grabă”, din moment ce şi acum, când dumneavoastră lec­turaţi aceste rânduri, fântâna arată la fel ca în fotografia rea­li­zată de noi în data de 24 octombrie, ziua în care ne-am deplasat pentru documentare la faţa locului.

La fel, indiferenţă şi faţă de morţi.
 

    Cuprins de elan muncitoresc şi frenezie gospodărească, pri­ma­rul Nicolae Scutea a dat ordin să se execute lucrări de ex­cavare în curtea şcolii pentru o fosă septică necesară gru­pu­lui sanitar. Iniţiativă lăudabilă în primă instanţă. Dar – pentru că există şi un “dar” – nu a ţi­nut cont că pe locul respectiv, ales total neinspirat, a fost pe vre­muri o parte din cimitirul saşilor. Aşa că, odată cu pă­mântul au început să fie scoase la suprafaţă şi oseminte. Pri­ma­rul era obligat să  sisteze lu­cră­rile şi să anunţe Parchetul, deoarece aşa se procedează legal, fără să conteze că oasele au vechimi de zeci sau sute de ani. De fapt vechimea se ho­tă­reşte printr-o expertiză, deoa­re­ce nu este exclus ca ră­mă­şiţele să fie recente şi să fie dovezi ale unei crime. Acesta a fost raţionamentul le­giui­to­ri­lor, atunci când au decis obli­gativitatea ca osemintele uma­ne dezgropate accidental să fie anunţate autorităţilor. Dom­nul Scutea ar fi trebuit să cu­noască procedura, deoarece a lucrat la Parchet, chiar dacă a fost doar şofer. Nu ştim exact dacă primarul a acţionat con­form legislaţiei în vigoare şi  a anunţat descoperirile maca­bre… Poate a făcut-o, aşa că nu vrem să-l acuzăm pe ne­drept. Un lucru însă, la fel de im­portant, nu l-a făcut în mod cert! Nu s-a ocupat ca oasele dezgropate să fie reînhumate  pentru ca răposaţii să-şi con­ti­nue netulburaţi somnul de veci. Era obligaţia nu neapărat a unui primar, ci a unui creştin cu frică de Dumnezeu şi res­pect faţă de morţi!

{mosimage}  Pământul decopertat, îm­preu­nă cu oasele, a fost bas­culat pe marginea drumului, într-o râpă, chiar între  casele ţi­găneşti, la doi paşi de fântâna fotografiată de noi. Oasele bieţilor saşi răposaţi au ajuns obiecte de joacă ale copiilor ţiganilor. Am fotografiat şi noi parte din acele rămăşiţe ome­neşti, printre care se poate ob­ser­va şi calota unui craniu, care, potrivit unor declaraţii, nu mai era mult şi risca să se transforme în minge de fotbal improvizată (foto 3,4). Normal ar fi fost ca osemintele să fie predate preotului german, iar acesta să le slujească şi apoi să le reînhumeze. De ce nu a procedat Nicolae Scutea aşa?{mosimage}
  Putea măcar să-l cheme pe “celebrul” detectiv Luis Lazarus, de la O.T.V., să cerceteze la faţa locului. Dacă erau pe acolo şi rămăşiţele Elodiei, Cioacă profitând de oasele “semănate” de primarul chirpărean pentru a scăpa de ceea ce mai rămăsese din ne­vastă-sa?
    Vă daţi seama că, dacă noi am trimite pozele la postul de televiziune care ne exas­pe­rea­ză noapte de noapte cu fel şi fel de cucoane isterice şi detectivi de cartier ridicoli, care-şi dau cu presupusul, le-am oferi ălo­ra subiect de bătut apa în piuă pentru încă trei luni?

Primarul comunei Chirpăr din jud. Sibiu, Scutea Nicolae, stâr­neşte frica printre locuitori.

{mosimage}  A­ces­ta, în cel mai fericit caz, îi agre­sează verbal pe săteni, însă pe unii dintre ei îi agre­sează şi fizic. Este de necrezut faptul că un astfel de om, care ar trebui să fie un exemplu pentru cei din comună, recurge la ase­me­nea practici. Îi ame­ninţă din di­­­verse motive sau pur şi simplu fără rost, îi ajută pe cei care au o situaţie fina­n­iară bună în loc să-i ajute pe cei mai nevoiaşi. Un om cu atâta “putere“ face doar ce-i trece prin cap, şi dacă i-ar trece un lucru bun, nu am a­­vea nimic împotrivă. Scutea Ni­co­lae in­firmă sintagma de “pri­mul gos­podar al comunei”, deoarece se comportă ca un şef de trib din jun­glă, vrea ca toată lumea să “joa­ce după cum cântă el”, îşi mar­chează teri­to­riul cu aju­to­rul pumnilor, pal­melor şi a­me­­­­­­­ninţărilor. Au mai apă­rut arti­co­le pe tema agre­sivităţii dom­nului pri­mar în presa lo­cală, iar re­cent, chiar şi în presa cen­tra­lă (co­ti­dianul “Ade­­vă­rul” din 14 no­iembrie 2007). Poliţiştii din co­mu­­nă sunt prietenii lui şi astfel are de câştigat, în sensul că deşi comite nişte nedreptăţi,  nu-l trage nimeni la răs­pun­de­re. De ce se întâmplă acest lu­cru? Pen­tru că este primar! Care-i pro­blema că este primar, la urma urmei toţi suntem egali sau ar trebui să fim egali în faţa legii! Domnul primar Scutea însă este mai “egal” decât restul locuitorilor. Înainte de ale­ge­rile lo­ca­le au început să curgă ame­nin­ţă­rile pentru unii, iar pentru alţii promi­si­u­ni­le. Unii cu spe­ranţă, alţii cu frică, l-au votat, nu neapărat pen­tru că l-ar fi considerat demn de această funcţie. Aju­toa­­rele pri­mite pentru cei ne­că­jiţi au ajuns în mâna celor în­stă­riţi, chiar dacă aceştia nu aveau nevoie de ele. Unii an­ga­jaţi ai Primăriei şi-au primit sa­la­riul fără să mun­ceas­că, deşi au fost plecaţi din ţară, alţii, care pri­meau ajutorul so­ci­al, au tre­buit să muncească aca­să la “dom­nul” primar că doar n-o să pri­mească banii de­gea­ba.

Ameninţări, înjurături, pumni – instrumentele ”democratice” ale primarului

    Hunuzău Gina şi soţul Hunuzău Nicolae sunt vic­ti­me­le unui tratament inuman din partea primarului. Iar a­ceas­ta nu-i de ieri sau de azi, ci de când Scutea Nicolae a fost înscăunat ”vodă”. Dar să vă relatăm ultimul abuz al aces­tuia asupra familiei perse­cu­tate.
    {mosimage}În data de 27.09.2007 Gina Hunuzău s-a deplasat la Pri­mă­rie în interes de serviciu, de­oa­re­ce are funcţia de me­di­a­tor sa­ni­tar, în vederea solu­ţio­nă­rii problemelor unui cetăţean al comunei Chirpăr. Zilnic me­di­a­­torii sanitari umblă din casă-n casă între­bând dacă este cineva bol­nav, dacă sunt înscrişi la me­dicul de fa­mi­lie şi dacă     şi-au trimis copiii la şcoală. Profesia aceasta reprezintă un ”barometru” al stării de sănă­ta­te a comunităţii. Ple­când de acolo, pe drum, a fost acostată de către pri­mar, care i-a inter­zis să mai treacă pe la Pri­mă­rie. Femeia şi-a vă­zut de drum, fără să se gân­deas­că la ce va ur­ma după a­ceas­tă întâlnire. Cu ce a gre­şit ea că a mers la Pri­mărie, mai ales că lucrul acesta întra chiar în atribuţiile de ser­viciu? A doua zi, 28.09.2007, în jurul orei 20, primarul Scutea Ni­co­lae, ne­in­vitat, s-a prezentat a­ca­­să la aceas­tă familie, unde a început să-i împroaşte cu tot felul de vorbe jignitoare, iar pe femeie a numit-o  ”traseistă”, adică, mai pe şleau, prostituată. După ce şi-a ter­minat repertoriul în faţa tu­turor membrilor familiei, printre  care şi cei trei copii mi­no­ri, a început să o strângă de gât pe Gina. La insistenţele lui Nicolae Hunuzău, Scutea a pă­ră­sit lo­cu­in­ţa acestora, dar nu pen­tru mult timp. Am spus că nu pentru mult timp, de­oa­re­ce, în  ur­mătoarea zi, 29.09.2007,  acest agresor re­vi­ne la atelierul lui Hunuzău Ni­co­lae, care este de meserie fierar. Este cu­nos­cut în toate satele din zonă pentru mă­ies­tria cu care face potcoave,  căleşte topoare, sa­pe, furci şi fiare de plug. Me­se­ria de fierar este o meserie grea, dar cu toate astea a în­vă­ţat-o bine de la tatăl şi bunicul lui.  La această nouă ”vizită” pri­marul reiterează com­por­ta­mentul din ziua anterioară, dar adăugând noi ”condimente”. Fără  să stea pe gânduri, pri­ma­rul începe  să-l lovească pe bărbat cu palma şi cu pumnul peste cap,  umeri şi spate, în­cer­câd să-l provoace la o ră­fu­ială pe cinste. Nicolae Hu­nu­zău a dat dovadă de mai multă în­ţelepciune şi nu i-a spus nimic. Poate că asta l-a înfuriat şi mai tare pe domnul primar, a­cesta întorcându-se către ne­vas­ta fie­ra­rului numind-o “ţi­gă­nie din Giurgiu” şi “tra­se­is­tă”, apoi lovind-o peste faţă cu pal­ma. Înainte de plecare, o ameninţă pe Gina Hunuzău că o va călca cu maşina când o va vedea sin­gu­ră pe stradă. La fel ca şi în data de 28.09.2007, copiii celor doi, au fost pre­zenţi la bă­taia încasată de la primar. Nici măcar faptul că cei trei minori erau prezenţi în acea încăpere, asistând la umilirea propriilor părinţi, nu l-a înduioşat pe Scutea Ni­co­lae. După cele vazute, copiii fa­miliei Hunu­zău refuză să mai meargă la şcoa­lă neînsoţiţi. Acest om i-a înspăimântat pe minori şi nu numai. Membrii familiei Hu­nu­zău nu sunt singurii care au fost loviţi de primarul comunei Chir­păr.{mosimage}
    În urmă cu cinci ani o altă femeie din acest sat a fost bă­tută de Scutea Nicolae pentru simplul fapt că i-a cerut o lo­cu­in­ţă unde să stea ea cu cei zece copii pe care îi avea.
    Este de necrezut ce se în­tâmplă în comuna Chirpăr. Vor­­bim de intoleranţa ita­lie­ni­lor faţă de ţiganii români, fără a ne uita mai aproape, în ”ograda noastră”. Deşi sunt mulţi ţigani în comuna Chirpăr şi-n satele aparţinătoare, iar primarul Nicolae Scutea ar trebui să pună umărul la in­te­grarea acestora în societate, acesta dă dovadă de intoleranţă etnică.

Anca ŞERBAN
Maria MIHU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>