Observator

CINE-I SUPRAVEGHEAZA PE STRAINI?

De dotare să nu mai vorbim: echipament prost contractat de şefi la mica înţelegere şi după alte criterii decât cele...

De dotare să nu mai vorbim: echipament prost contractat de şefi la mica înţelegere şi după alte criterii decât cele de calitate, armament vechi, uzat, maşini obosite cu combustibil drămuit, deci … „tot ce-şi poate dori” cineva după care au început infractorii să tragă pe stradă… Singura deosebire este că aceştia posedă armament nou, maşini puternice, iar de tupeu nici că nu mai poate fi vorba. Unde mai pui că nici legislaţia sau judecătorii nu-i deranjează prea tare pe infractori. Angajările făcute după criterii politice sau nepotism niciodată nu au fost mai în floare. Şefii, şi ei, neoficial, susţinuţi politic, se agaţă cu putere de scaune, înconjurându-se de incompetenţii alături de care speră ei că vor „domni” nederanjaţi, veşnic. Unul dintre şefii de acest gen care a atras atenţia mass media în ultimul timp este comisarul şef Adrian Henning, care cu onor conduce Serviciul pentru Imigrări Străini Sibiu.

Anul trecut a apărut într-un ziar central ştirea că pe internet, într-un site torente au apărut documente cu caracter „secret de serviciu”, ajunse acolo din neglijenţa unui agent de la Serviciul pentru Imigrări Sibiu. Aceste documente conţineau date personale privitoare la diferiţi cetăţeni străini care au cerut viză de rezidenţă pe raza judeţelor Mureş şi Sibiu şi, pentru un timp oarecare, aceste informaţii au fost la îndemâna tuturor utilizatorilor.

Acest aspect a fost tratat cu uşurinţă de către şeful serviciului, poliţistului i-a fost aprobată deplasarea în străinătate pe timpul concediului de odihnă, cu toate că situaţia nu era clarificată şi cam atât….

S-a pus, atunci, întrebarea cum s-a realizat pregătirea profesională a cadrelor din subordine sau cum s-a făcut recrutarea acelui agent în structurile ministerului, ţinând cont de gafa uriaşă pe care a făcut-o. Acestei întrebări putem  să-i răspundem după mai bine de un an, când însuşi şeful acelui poliţist, ca urmare a lipsei de profesionalism şi a neaplicării în practică a cunoştinţelor dobândite în şcolile militare absolvite, a reuşit, prin afirmaţiile făcute în presă şi dorinţa de vedetism, să dezinformeze atât opinia publică din ţară, cât şi de peste hotare. Acesta  a dat dovadă de o crasă indiferenţă faţă de siguranţa naţională şi neglijarea totală a atribuţiunilor de serviciu pentru care este retribuit cu un salariu substanţial.

Ce s-a întâmplat de fapt. În luna iunie, în gara din Sibiu, sunt surprinşi într-o noapte doi cetăţeni de culoare. Poliţia Transporturi Feroviare sesizează Serviciul pentru Imigrări Străini Sibiu, al cărui şef, comisarul Henning Adrian, se grăbeşte să convoace presa, posturile de televiziune şi fără să facă nici cele mai elementare verificări, aduce la cunoştinţa opiniei publice o poveste relatată chiar de către aceştia: faptul că  sunt sudanezi, că au venit ilegal din Africa însoţiţi de o călăuză care i-a minţit că îi duce în America şi că în situaţia lor mai sunt patru persoane de aceeaşi origine, care din cauza situaţiei din Sudan, se tem pentru viaţa lor. Lipsa de discernământ în preluarea poveştii ca fiind adevărată, fără a verifica veridicitatea celor afirmate, a generat o serie de măsuri ilegale luate împotriva lor, culminând cu internarea unuia în Centrul de primire minori Sibiu şi întocmirea actelor de îndepărtare a celuilalt din România. Inclusiv forurile superioare de la Bucureşti ale serviciului, profesionalişti în aceste situaţii, s-au sesizat şi au cerut celor de la Sibiu lămurirea situaţiei şi revizuirea actelor de returnare întocmite pe numele unor persoane inexistente.

Vâlva produsă de acest eveniment în toate ziarele locale şi centrale ajunge la urechile unei familii din Sibiu, care s-a prezentat la Serviciul pentru Imigrări declarând că cei doi cetăţeni de culoare sunt, de fapt, nigerieni, că s-au cunoscut prin internet şi au sosit în Sibiu legal în urma unei invitaţii făcute de ei. Au declarat că  toată povestea lor este o minciună inclusiv numele şi vârsta acestora fiind false, niciunul dintre ei nefiind minor.

„Au minţit că i-au adus o călăuză la Sibiu. Au minţit şi când au spus că se cred în America. De fapt cei doi au 23 de ani, sunt din Nigeria şi au ajuns la Sibiu cu avionul. Ştiau foarte bine unde sunt, doar că drept de şedere nu mai aveau de 32 de zile. Au venit la noi în oraş în 15 mai, pentru 10 zile, la invitaţia unei familii înstărite. Au inventat totul, de la nume, vârsta, naţionalitate şi până la locul în care se credeau ei că sunt. Persoana care i-a invitat a primit o amenda de 2.000 de lei, iar hotelul care i-a cazat 3.000 de lei”, se disculpă comisarul şef Adrian Hening, şef serviciul de Imigrări Sibiu, după alte câteva zile, atribuind întreaga vină celor doi.

Acestea sunt faptele care au fost prezentate opiniei publice. Ceea ce nu ştie cititorul de rând este faptul că viza de intrare în România a cetăţenilor proveniţi din ţările cu risc ridicat (Irak, Nigeria etc.) are la bază o invitaţie din partea unui cetăţean român, invitaţie care trebuie primită şi soluţionată de către un ofiţer special desemnat cu acest lucru. La aprobarea acestei cereri trebuie să se ţină cont de anumite criterii: natura relaţiei dintre cel care face invitaţia şi cel invitat, gradul de rudenie, scopul vizitei precum şi alte date privitoare la cel invitat, dar şi gradul de risc al ţării de unde provine persoana invitată. În urma analizei tuturor acestor informaţii, şeful Serviciului pentru Imigrări are ultimul cuvânt, fiind factorul decizional în aprobarea sau respingerea invitaţiei. Cererea  a fost aprobată cu mare uşurinţă, dreptul de şedere  fiind acordat pe o perioadă de 10 zile pentru cei doi nigerieni. Nici după asta, pe nimeni nu a interesat dacă cei doi au locuit la adresa menţionată pe invitaţie sau a fost doar o invitaţie formală, cu ce s-au ocupat cei doi în această perioadă, ce activităţi au desfăşurat, nici dacă au părăsit ţara la termenul limită al vizitei, deşi acest lucru constituie obligaţie de serviciu pentru cei din cadrul serviciului .

Probabil că nu o să vă vină să credeţi că deşi la Serviciul de Imigrări existau pozele celor doi     nigerieni depuse o dată cu  invitaţia, copie după paşapoartele lor, lucrătorii nu au făcut nicio legătură între persoanele invitate şi cei găsiţi în gară la 30 de zile după ce ar fi trebuit să părăsească ţara deşi era suficient să-şi analizeze baza de date.

Este îngrijorător impactul pe care l-a avut acest eveniment asupra opiniei publice. Până la descoperirea adevărului a fost privită cu antipatie măsura returnării celor doi cetăţeni,  fiind judecată cu asprime atitudinea autorităţilor în luarea unor măsuri cu toate că ele priveau securitatea naţională.

Tot în acest an, un caz şocant zguduie liniştea locuitorilor din Sibiu. Un cetăţean de origine turcă o loveşte pe soţia sa în ochi cu un cuţit în tentativa de a-i curma viaţa, deoarece aceasta intenţiona să divorţeze. Şi acest eveniment l-a depăşit pe comisarul şef Henning, cu toate că  turcul avea aprobare de şedere în România în urma căsătoriei şi se  afla în baza de date a Serviciului Imigrări Sibiu, care este obligat să cunoască toate acţiunile şi activităţile cetăţenilor străini pe timpul şederii în ţara noastră. Şi de această dată este revoltătoare  uşurinţa cu care cetăţeanul turc a obţinut dreptul de şedere, el fiind cunoscut ca fost asociat al unui local cu specific turcesc de la ieşirea din Sibiu, unde a fost comis primul atentat terorist cu bombă din România şi unde se petreceau tot felul de lucruri dubioase, dar nici de această dată,  domnul Henning nu a deţinut nici un fel de informaţie.

Cu toate că soţia cetăţeanului turc a sesizat în mai multe rânduri înainte de comiterea faptei, cruzimile la care este supusă şi ameninţările pe care le primeşte din partea soţului, nu a fost luată nici o măsură, domnul Henning ridicând nepăsător din umeri fără să dispună verificări referitoare la cetăţeanul străin, care intra în sfera atribuţiunilor sale de serviciu, în timp ce acesta umbla nestingherit pe stradă cu cuţitul asupra sa.

Ne întrebăm când a fost introdusă în baza de date menţiunea de începere a urmării penale dispusă de procurorii de pe lângă Parchetul Sibiu împotriva cetăţeanului turc, deoarece ni se pare că tocmai tergiversarea acestei măsuri a făcut posibilă plecarea lui din ţară fără a da socoteală pentru fapta comisă.

Se nasc anumite temeri, gândindu-ne cum este asigurată siguranţa cetăţeanului român în ţara sa, cum îşi fac datoria omologii comisarului şef Henning, plătiţi din banul public. Este cineva interesat apărarea siguranţei naţională sau totul este doar o crasă nepăsare după tipicul „timpul trece, leafa merge”? Concluziile vă lăsam să le trageţi dumneavoastră, cititorii, pensionari, şomeri sau muncitori care câştigaţi într-un an cât domnul Henning într-o lună şi asta doar ca să-şi facă datoria.

Doina DAMIAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>