Ancheta

Campania „S.O.S Salveaza dealul Gusterita” continua…

  Istoria… În prezent firma TONDACH este liderul absolut de piaţă în producerea ţiglei ceramice, în Europa centrală şi de...
 

Istoria…

În prezent firma TONDACH este liderul absolut de piaţă în producerea ţiglei ceramice, în Europa centrală şi de Est.  Ea face parte din concernul austriac Weinenberger. Societatea comercială CEMA din Sibiu, fosta fabrică Record, care a fost dintotdeauna singurul producător de ţiglă ceramică trasă din România a decăzut într-un mod inexplicabil, ajungând în pragul falimentului, astfel a fost cumpărată de aceeaşi firmă TONDACH GLEIN STATTEN AG. Ideea însă este alta, şi anume cum poate o firmă ca Cema, a căror produse aveau o mare căutare, să se închidă de pe o zi pe alta, mai ales luând în considerare faptul că firma Tondach era deja deţinătoarea a 85% din totalul acţiuniilor, în cadrul firmei Cema. Angajaţii ajunşi în şomaj îl acuză pe Augustin Rusu, fostul acţionar majoritar al interprinderii Cema, că ar fi falimentat firma cu intenţie, ba chiar că nu şi-ar fi platit acţiunile decât în momentul înstrăinării firmei. 
Potenţialul ridicat de exploatare al materiei prime, argila, din această zonă a atras interesul firmei Tondach într-o asemenea masură, încât managerul acesteia a declarat de curând în ziarul „Financiarul” intenţia de a mai crea încă o fabrică de acelaşi tip. Deşi acest lucru ar fi putut fi bun, din punct de vedere al locurilor de muncă oferite de o asemenea interprindere, lucrurile nu sunt foarte roz nici aici, din moment ce tehnologia introdusă de austrieci face ca firma să aibă nevoie doar de aproximativ 20 de muncitori.
      

De la 20 la 45 ha?

Consilul Local Sibiu emite în data de 21 decembrie 2006 Hotărârea Consiliului Local numarul 423, prin care se anunţă scoaterea la licitaţie a 20 ha de teren arabil, fâneţe şi păduri din proprietatea privată a municipiului Sibiu şi, prin aceeaşi hotărâre, se aprobă schimbarea acestuia din teren arabil şi fâneţe în cariere de argilă. Preţul pentru metru pătrat a fost stabilit la 2, 02 euro plus T.V.A. Pentru început definiţia termenului de „licitaţie” apare în Dex astfel: „Vânzare a unui bun făcută în public, după reguli speciale, având drept rezultat atribuirea obiectului de vânzare persoanei care a oferit preţul cel mai mare”. Putem însă să vorbim despre o licitaţie, când este evident că, în cazul de faţă o singură „persoană” este interesată, şi anume firma Tondach, fiind singura interprindere de profil din zonă?Se pare că firma Tondach  a fost foarte cuminte în acel an, având în vedere ce cadou a primit de Crăciun. Şi totuşi asta nu e tot! Chiar dacă se presupune că a achiziţionat doar 20 ha de teren, la data de 05. 12. 2007, S. C.  TONDACH ROMÂNIA PRODUCTION S. R. L.  depune la Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu o cerere de scoatere din fondul forestier a 45 de hectare de teren în zona Gusterita – Bungard. Aici, au fost depuse la dosar o serie de documente precum Certificatul de înregistrare de la O. R. C. ,  Certificatul de urbanism,  Memoriu tehnic (necesar emiterii acordului de mediu,  întocmit de către Institutul de Cercetări şi Amenajări silvice,  staţiunea Braşov),  Acordul de principiu al Direcţiei silvice Sibiu pentru scoaterea definitivă a unei suprafeţe de 45 ha cu oferirea de teren în scopul compensării echivalente ca suprafaţă.
Întrebarea ar fi „De unde încă 25 ha de teren?”şi mai exact „Unde se situează acea bucată de teren?”, deoarece nimeni nu vrea să dea informaţii privind acest aspect, harta celor 45 ha rămânând secretă. Având în vedere că s-au cerut aprobări în zona Guşteriţa-Bungard presupunem că cele 25 ha se află pe raza comunei Şelimbăr.

Impactul asupra mediului

      
Gruparea „S. O. S DEALUL GUŞTERIŢEI” este formată din cetăţeni îngrijoraţi de impactul pe care ar putea să-l aibă săpăturile din această zonă asupra mediului,  ţinând cont de faptul că acestea se desfaşoară la circa 10-20 metri adâncime şi alături se află un cartier locuit.
Pe când Martin Bottesch,  preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu susţine că nu are la cunoştinţă intenţiile firmei şi  nu ştie nici de existenţa cererii pentru obţinerea certificatului de urbanism,  Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,  la data de 12 august 2008,  răspunde la cerere. Faptul că nici la acea data nu a fost depus Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului,  dar şi că titularul nu are un termen limită prezentat în legislaţie, se pare că nu reprezintă probeleme.

Putem spera totuşi?

Organizaţia condusă de Călin Blaga a întocmit până şi o petiţie, care în momentul de faţă este semnată de 800 de persoane, petiţie care şi-a primit raspuns abia în data de 20 august 2008, când preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu,  Martin Bottesch a decis să răspundă sesizărilor privind Dealul Guşteriţa, fiind astfel primul reprezentant al autorităţiilor locale care se implică.
Fondatorul grupării protestatare este cel care ne oferă informatiile cu privire la audienţa care a avut loc în data de 21 august 2008, iniţiativa fiind reprezentată de Călin Blaga şi Ioana Frunzescu,  fosta preşedinte a Comisiei de cultură din Consiliul Judeţean Sibiu.  Din partea CJ a participat şi un reprezentant de la Serviciul Urbanism.
Călin Blaga a prezentat toate aspectele legate de demersul Iniţiativei Salvaţi Dealul Guşteriţa privind salvarea celor 45 de ha de pădure, pe care firma Tondach România Srl intenţioneaza să le transforme în carieră de argilă.
Domnul Bottesch a afirmat că va cere arhitectului şef al judeţului şi serviciului urbanism să monitorizeze cu atenţie deosebită orice demers al firmei Tondach România Srl de avizarea acestui proiect minier.
De asemenea, acelaşi Călin Blaga menţionează că Preşedintele Consiliului Judeţean a mulţumit reprezentanţilor Iniţitativei Salvaţi Dealul Guşteriţa pentru implicarea şi tragerea unui semnal de alarma. Domnul Bottesch a promis că instituţia ce o conduce va fi vigilentă în ceea ce priveşte acest proiect.
Ar fi ideal ca totul să se termine în favoarea cetăţeniilor, însă tabăra adversă este ca un Gulliver contra piticilor. Cum poate un om simplu să câştige în defavoarea unor afaceri de milioane? Şi totuşi continuăm să sperăm că poate cândva vor fi mai importante valorile decât banii.

Andreea PRODAN
„Justiţiarul sibian“ aderă la iniţiativa demarată de domnul Călin Blaga,  pe care o va susţine până la capăt.  Este datoria noastră,  ca sibieni,  să ne apărăm oraşul şi să-i păstrăm puţinele spaţii verzi pentru generaţiile următoare.
 

 
Din când în când, câţiva jurnalişti locali mă sună să vadă ce se mai întâmplă cu Dealul Guşteriţa. Deocamdată nimic, le spun. Firmă Tondach, care dorea să exploateze 45 ha de pădure din DOMENIUL STATULUI aprobate de Direcţia Silvica Sibiu şi Agenţia Locală de Mediu s-a poticnit de iniţiativa mea. Acum trebuie să depună un Studiu de impact asupra mediului la Agenţia Naţională de Mediu şi întârzie…
   Aşteaptă să se calmeze apele. Şi eu îi aştept apoi la dezbaterea publică, unde sper că 500 de oameni vor veni. Să îi văd atunci cum mai dau din colţ în colţ Tondach, Direcţia Silvica, Agenţia de Mediu, Primăria Sibiu şi Consiliul Local Sibiu – toţi implicaţi, în cârdăşie, în acest mega proiect de a defrişa 45 ha de pădure şi a le transformă într-o mega-mină de suprafaţă. A două că mărime din România, după Roşia Montană!
   Până atunci, permiteţi să mulţumesc tuturor jurnaliştilor care au sprijinit cu minţile şi sufletele deschise acest proiect. Doar o întrebare (poate şi retorică): De ce Sibiu Standard a fost singurul ziar care nu a scris despre protestul din Dealul Guşteriţă şi a evitat, cât a putut, acest subiect? Ei nu sunt din Sibiu sau patronul lor Horaţiu Cercel (patron şi la firme de construcţii) are prea multe afaceri cu Tondach?
Călin BLAGA
(preluare http://mazemania.blogspot.com)
 

 
INDIFERENŢĂ

Autorităţile sibiene pasează responsabilitatea

45 ha de verdeaţă devin exploataţie minieră de suprafaţă

Pentru asigurarea la poarta fabricii a materiei primie, un investitor austriac a pus ochii pe 45 de hectare de pădure şi spaţiu verde aflate la 3 kilometri de Sibiu. În semn de protest faţă de lipsa de transparenţă a autorităţilor, un grup de sibieni au demarat seria de acţiuni prin care doresc să atragă atenţia asupra pericolelor de mediu.

Pentru a-şi maximiza profitul şi pentru a reduce la maxim cheltuielile, proprietarul unei fabrici de cărămidă din Sibiu a pus ochii pe un deal aflat într-un cartier al oraşului. SC Tondach Romania Production SRL din Sibiu îşi are sediul în cartier, iar dacă dealul este format din materia primă, investitorul austriac a gândit să deschidă larg porţile fabricii pentru a scurta drumul profitului.

DOAR NIŞTE SALCÂMI … Dealul Guşteriţa, în parte împădurit în parte păşune, este vizat de investitor pe o suprafaţă de 45 de hectare. O suprafaţă care în următorii 20 – 30 de ani va deveni o expoataţie minieră de suprafaţă, din care va fi extras lutul necesar procesului de producţie.

Din datele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) proiectul visează extinderea carierelor de argilă din perimetrul Bungard – Guşteriţa şi defrişarea suprafeţelor aferente, în etape, în vederea scoaterii din circuitul silvic, cu evaluarea impactului asupra mediului. Dar, câtă vreme agenţia naţională vorbeşte în clar despre defrişare, Agenţia Sibiu susţine prin reprezentanţii ei că vorbim doar despre “nişte salcâmi care, după exploatare, vor fi înlocuiţi cu noi împăduriri”.
 
PASE CU RESPONSABILITATE! Deşi este o activitate care afectează mediul, dar mai ales viaţa unui cartier întreg al Sibiului, proiectul exploataţiei miniere de suprafaţă a fost făcut public numai pe site-ul ANPM. Agenţia Sibiu spune că nu se poate implica, dată fiind suprafaţa mai mare de 10 ha de spaţiu verde. Aşa că după ce a ajuns la Agenţia Regională de Mediu, dosarul a ajuns la Agenţia Naţională, unde s-a făcut şi anunţul pentru primirea acordului de mediu. Cât timp anunţul s-a făcut la Bucureşti, este şi normal ca sibieni să nu cunoască intenţiile investitorului, care îi vizează direct!

LEGAL SAU NU? La data de 11 august 2008, potrivit informaţiilor oferite de site-ul ANPM, dosarul Tondach SRL Sibiu nu avea avizele necesare, iar procedura care obligă la organizarea unei dezbateri publice nu a fost îndeplinită, deşi dosarul a fost înregistrat la ANPM la în urma cu 8 luni. Mai mult, tot din documentele oficiale reiese că la momentul august 2008 “nu a fost depus Raportul la studiul de evaluare”.

Solicitaţi să exprime un punct de vedere, reprezentanţii SC Tondach refuză orice relaţie cu presa. Totuşi, până la declanşare acţiunilor de protest, aceştia au susţinut prin declaraţii publice că deţin avizul de mediu de la preşedintele ANPM. De asemenea, că studiul de evaluare este finalizat dar nu este depus din motive ce ţin de normele metodologice de aplicare ale Codului Silvic recent modificat.

PROTESTE! În faţa apariţiei unei exploataţii miniere de suprafaţă, un grup de iniţiativă format din ong-işti sibieni au demarat, acţiuni de protest faţă de lipsa de informare a cetăţenilor care vor fi afectaţi de proiectul privat al SC Tondach. “În mod evident că urmărim pe cât posibil blocarea unui astfel de proiect. Însă noi solicităm în principal respectarea legislaţiei în vigoare. Cerem transparenţă din partea autorităţilor dar mai ales implicarea acestora în protejarea nu a unor interese economice şi a interesului cetăţenilor care locuiesc în zonă”, a declarat Călin Blaga iniţiator al protestului.

Revista „Dacii liberi“

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>