Abuzuri

Bani sifonați prin metoda sibiană „aeroportul” la Cluj și aceeași timorare a presei…

Cluj, mon amour…Vorbești de cheltuirea banului public de la Aeroport, dai cu subsemnatul la procuror Cluj Napoca…oraș european. Multicultural. De...

Cluj, mon amour…Vorbești de cheltuirea banului public de la Aeroport, dai cu subsemnatul la procuror

Cluj Napoca…oraș european. Multicultural. De cinci stele. Capitală europeană a tineretului. Candidat la titlul de capitală europeană a culturii. Și… dincolo de toate acestea ?! Un oraș în care dacă dezvălui modul de cheltuire al banului public la Aeroport, dai cu subsemnatul la procuror.

 

Dosar penal. Fapta: dezvăluirea cheltuirii banului public

Primesc un telefon de la un comisar șef, care, respectuos, mă invita la IPJ pentru a da cu subsemnatul. De ce? Pentru un articol de presă în care se prezintă cum Aeroportul clujean a cheltuit în ultimii trei ani 1,8 milioane lei pe contracte de asistență juridică, deși are angajați juriști. Ca martor….Martor la ce? La ce am scris eu ?! Nici nu am știut…să râd sau să plâng ?! Să râd sau să plâng că la Cluj dacă vorbești de banii publici de la Aeroport, dai cu subsemnatul ?! Să râd sau să plâng că la Cluj o asemenea plângere este luată în considerare de vreun procuror și nu i se dă NUP de pe scaun ci se investighează ?! Să râd sau să plâng că la Cluj articolele de presă (nu meteo, nu horoscop ori can can sau parcări pe locul rezervat persoanelor cu handicap) ce dezvăluie modul în care se cheltuie BANUL PUBLIC devin obiectul unor investigații penale. Să râd sau să plâng că la Cluj un comisar șef de la Investigații Criminale (!!) a ajuns să ancheteze articole de presă ce dezvăluie modul în care se cheltuie BANUL PUBLIC ! Oare polițiștii de la Investigații Criminale nu mai au ce investiga la nivelul județului? Nu se mai întâmplă nici o altercație, nici un jaf, nici o tâlhărie nimic ?! Polițistul acționează la comanda și sub îndrumarea procurorului de caz. Corect! Atunci, procurorii din Cluj, cei care mereu se plâng de volumul mare de dosare pe care le au de rezolvat, nu mai au dosare de anchetat ?! A devenit Clujul atât de curat ? Chiar și așa, de obicei, când faci o plângere penală, dosarului îi vine rândul la investigat după luni, dacă nu chiar ani de la depunerea solicitării. Tocmai datorită (sau din cauza?!) volumului mare de dosare per procuror. Ei bine, în acest caz a fost vorba de numai câteva săptămâni ! De ce oare ?

 

Marele secret: cui a împărțit Aeroportul clujean 1,8 milioane lei

Dar să revenim la subiectul marelui dosar penal. Acum trei luni (28.03.2016) publicam un amplu material privind LISTA CONTRACTELOR DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ A AEROPORTULUI. Concret era vorba de lista exhaustivă a tuturor contractelor de asistență juridică plătite de RA Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj în 2013, 2014 și 2015. Cu nume și prenume, cu nume de Case de avocatură sau avocați și cu sume. 1,8 milioane lei. Bani publici aruncați pe servicii pe care teoretic ar trebui să le presteze angajați ai Aeroportului, juriștii Aeroportului. Care sunt plătiți tot din bani publici lună de lună. De asemenea, suma cheltuită de Aeroportul clujean frizează bunul simț, dacă o comparăm cu cea a altor instituții subordonate CJ Cluj. Filarmonica de stat, Biblioteca Județeană, unele spitale sau Agro Transilvania ori Cluj Arena pot funcționa strict cu serviciile propriilor juriști. Alte instituții subordonate, precum RAADP, Clujana, Tetarom, Spitalul Clinic de Urgență sau Compania de Apă au cheltuieli situate între 10.000 lei și 60.000 lei. Adică câte o urgență, un caz special, unde juriștii proprii fie nu se pricep, fie nu fac față. Profesional sau din cauza volumului de muncă. Și, nota benne, au 2-4 contracte de asistență anuale. La Aeroport, avem sume de zece ori mai mari și zeci de contracte anuale.

Din ceea ce am înțeles de la comisarul șef e vorba de faptul că cineva din lista respectivă a făcut o plângere penală de divulgare de informații confidențiale. Pentru că exista un articol de confidențialitate în contractele respective. Adică Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, Art 304 NCP.  Modul de cheltuire al banului public a ajuns divulgare de secret de serviciu ?!?!

Ei bine, voi povesti în marele dosar penal investigat

- Cum Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj este o REGIE AUTONOMĂ AFLATĂ ÎN SUBORDINEA CONSILIULUI JUDEȚEAN CLUJ. Adică un comerciant al cărui capital social este deţinut de organe ale administraţiei publice centrale sau locale (Consiliul Județean în acest caz) şi care desfăşoară o activitate economică de interes naţional/local. Bugetul oricărei entități în care administrația locală este “acționar unic” e unul public, realizat din fonduri publice, iar cheltuirea sa trebuie să fie guvernată de transparență totală.

- Că deși Aeroportul are un buget propriu, acesta, ca de altfel și organigrama, este aprobat de ordonatorul principal de credite, Consiliul Județean și că investițiile de la Aeroport, care au dus apoi la sporirea cifrei de afaceri, nu s-au realizat câtuși de puțin cu fonduri proprii ci cu alocări imense, de zeci de milioane de euro, din bugetul județean și național.

- Că potrivit Legii nr 500/2002 privind finanțele publice, Legea finanțelor publice, fondurile publice sunt Art 2 alin 27. – sume alocate din bugetele prevazute la art. 1 alin. (2); / Art 1 alin (2) Dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii: ….e) bugetelor institutiilor publice autonome; f) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

Că Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public stipulează că “Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei” – Art 1. “In sensul prezentei legi:  a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei; b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei; – Art 2. Mai mult, Art. 5. spune că (1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; Și mai spune aceeași Lege că Art. 15. (1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este garantat. (2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.

AȘADAR VORBIM DE O INSTITUȚIE PUBLICĂ ȘI DE AL SĂU BUGET ȘI BILANȚ CONTABIL

 

Că potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,  “Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”. – ART 11. Și, pentru a fi clar, potrivit OUG 34/2006 contractul de achiziție publică este “contractul cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul ori mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”.

AȘADAR VORBIM DE O INSTITUȚIE PUBLICĂ ȘI DE CONTRACTE DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

 

Mai departe, Art 304 NCP, referitor la Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice spune (1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

AU DEVENIT LA CLUJ SUMELE ȘI PRESTATORII DIN CONTRACTELE DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ A UNEI INSTITUȚII PUBLICE SECRETE DE SERVICIU SAU INFORMAȚII NEPUBLICE ?!?!

 

Corpul de Control al Guvernului spune că NU ! Întrucât Corpul de Control al Premierului, sub semnătura lui Valentin MIRCEA, Secretar de Stat, a FĂCUT PUBLICE SUMELE printr-o informare de presă postată pe pagina Guvernului, document în care se vorbește de achiziția serviciilor juridice de către un număr de 304 entități publice, reprezentând autorități şi instituții publice ale administrației publice centrale, regii autonome, societăți naționale, companii naționale şi societăți cu capital integral sau majoritar de stat, prezentându-se cu sume și denumire entitate (cabinet, societate de avocatură)onorariile încasate de la companii publice ! Mai mult, o altă instituție, Curtea de Conturi, a remisParlamentului un amplu Raport privind situația cheltuielilor efectuate cu angajarea unor servicii externe de asistență juridică și reprezentare de către entitățile publice centrale și locale care au structuri cu profil juridic, document care de asemenea exemplifică cu sume și nume entitate cheltuielile instituțiilor publice cu asistența juridică.

Și, ca o paralelă, pe internet, public, este contractul dintre Aeroportul clujean și Napoca Security. Amplu, integral, cu date de identificare, cu semnături, și cu acte adiționale. Atenție, contract de pază al unui aeroport! Dar, al unei instituții publice. Pe bani publici ! Deși contractul are clauză de confidențialitate.

Pentru Corpul de Control al Guvernului și Curtea de Conturi sunt informații publice. Pentru alții ce sunt oare ?!

Mai departe, ajungem la secretul profesional cel chipurile divulgat în respectivul articol de presă. Art 304 NCP spune: Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

Vorbim strict de secrete de serviciu. CEEA CE CORPUL DE CONTROL AL GUVERNULUI ȘI CURTEA DE CONTURI FACE PUBLIC PE INTERNET PRIN INFORMARE D EPRESĂ, RESPECTIV TRANSMITE PARLAMENTULUI DEVINE LA CLUJ SECRET DE SERVICIU ?!?! CHELTUIREA BANULUI PUBLIC AL UNEI INSTITUȚII PUBLICE ESTE LA CLUJ SECRET DE SERVICIU?! Asta întrucât potrivit Legii 544/2001 informațiile exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, sunt litera c) – informaţii privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurentei loiale. Este cazul aici?! Câtuși de puțin!

Contracte de achiziție publică clasificate ca secret de serviciu

Dar ce este secretul de serviciu ?! Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate stipulează că Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. – Art 31 și descrie necesitatea ca acestea să poartă pe fiecare pagina şi menţiunea “personal”, când sunt destinate strict unor persoane anume determinate. De asemenea, se afirmă că (Art 32) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.”

A CLASIFICAT CA SECRET DE SERVICIU DIRECTORUL AEROPORTULUI, DAVID CICEO,cel împotriva căruia în Dos 78/P/2014 al DNA se efectuează acte de urmărire penală pentru infracţiunile de luare de mită; abuz în serviciu contra intereselor publice ca infracţiune asimilată celor de corupţie, CONTRACTE DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ ?!?! Surpriză ! Art 33 din Legea 188/2002 interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei. Vorbim de abuz în serviciu ?!?!

Dă Doamne să nu fie așa !

Până la urmă despre ce e vorba în acest Dosar Penal privind lista entităților care au încasat 1,8 milioane lei bani publici de la instituția publică RA Aeroportul Internațional Avram Iancu în ultimii 3 ani ?! Despre secrete de serviciu ? Da, potrivit NCP orice plângere penală primește un număr de Dosar și se trece la investigarea sa de către polițiști sub directa îndrumare și coordonare a procurorului de caz. Dar, având în vedere toate cele de mai sus, cum de respectivul dosar nu a primit un NUP de pe scaun, după o justă analiză a procurorului?! Sau poate că e vorba de altceva ?! De șicanare, intimidare și presiune. De faptul că DE UNDE AU AJUNS ÎN PRESĂ INFORMAȚIILE PUBLICE PRIVIND CHELTUIREA BANULUI PUBLIC DE CĂTRE O INSTITUȚIE PUBLICĂ  ?! Ei, aici se deschide o altă Cutie a Pandorei. Nu mai contează că sunt au ba informații publice, că e au ba ban public al unei instituții publice, că sunt au ba informații reale, e musai să se afle de unde ! SURSA ! Pe de-o parte, ție, ca jurnalist, da, îți vine să-ți rupi buletinul și să te duci în Congo când asiști la așa ceva.  Să te lași de presă și să te apuci de relatat conferințe de presă sau să scrii de meteo. Pe de altă parte, un semnal de alarmă pentru viitoarele potențiale surse. Care se vor gândi de 2 ori înainte de a mai spune ceva…

Porumbelul Fertilizer Provider – avertizor public

Ei bine, informațiile publice legate de modul de cheltuire al banului public al unei instituții publice,au venit ca urmare a cererilor în baza Legii 544/2001 la instituții precum Aeroport, Consiliul Județean, Corpul de Cuntrol al Guvernului, Guvernul României, Curtea de Conturi. Doar nu mi-au fost aduse de un porumbel. Angajat al Aeroportului clujean pe post de Fertilizer Provider pentru iarba de lângă pistă. Porumbel care acționa strict legal ca avertizor public, în conformitate cu Legea nr. 571 din 2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii. Care spune așa: Art. 1. Prezenta lege reglementeaza unele masuri privind protectia persoanelor care au reclamat sau au sesizat incalcari ale legii in cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice si al altor unitati, savarsite de catre persoane cu functii de conducere sau de executie din autoritatile, institutiile publice si din celelalte unitati bugetare prevazute la art.2. Art. 2. (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica autoritatilor si institutiilor publice din cadrul administratiei publice centrale, administratiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Guvernului, autoritatilor administrative autonome, institutiilor publice de cultura, educatie, sanatate si asistenta sociala, companiilor nationale, regiilor autonome de interes national si local, precum si societatilor nationale cu capital de stat.
Art. 3.In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) avertizare in interes public inseamna sesizarea facuta cu buna-credinta cu privire la orice fapta care presupune o incalcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrari, eficientei, eficacitatii, economicitatii si transparentei;
Art. 4. Principiile care guverneaza protectia avertizarii in interes public sunt urmatoarele:
a) principiul legalitatii, conform caruia autoritatile publice, institutiile publice si celelalte unitati prevazute la art.2 au obligatia de a respecta drepturile si libertatile cetatenilor, normele procedurale, libera concurenta si tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii; b) principiul suprematiei interesului public, conform caruia, in intelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, impartialitatea si eficienta autoritatilor publice si institutiilor publice, precum si a celorlalte unitati prevazute la art.2 sunt ocrotite si promovate de lege; e) principiul bunei administrari, conform caruia autoritatile publice, institutiile publice si celelalte unitati prevazute la art.2 sunt datoare sa isi desfasoare activitatea in realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, in conditii de eficienta, eficacitate si economicitate a folosirii resurselor;
Art. 5. Semnalarea unor fapte de incalcare a legii de catre persoanele prevazute la art.1 si art.2, prevazute de lege ca fiind abateri disciplinare, contraventii sau infractiuni, constituie avertizare in interes public si priveste: c) practici sau tratamente preferentiale ori discriminatorii in exercitarea atributiilor unitatilor prevazute la art.2; e) folosirea abuziva a resurselor materiale sau umane; g) incalcari ale legii in privinta accesului la informatii si a transparentei decizionale;h) incalcarea prevederilor legale privind achizitiile publice si finantarile nerambursabile;l) emiterea de acte administrative sau de alta natura care servesc interese de grup sau clientelare;m) administrarea defectuoasa sau frauduloasa a patrimoniului public si privat al autoritatilor publice, institutiilor publice si al celorlalte unitati prevazute la art.2;Art. 6.Sesizarea privind incalcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale, conform art.4 lit.h), poate fi facuta, alternativ sau cumulativ:g) mass-media; Art. 8.In cazul avertizarilor in interes public, prevazute la art.5 lit.a) si b), se vor aplica din oficiu prevederile art.12 alin.(2) lit.a) din Legea nr.682/2002 privind protectia martorilor.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Recomandarea nr. R7(2002) a Comitetul de ministri ai Consiliului Europei cu privire la dreptul ziaristilor de a nu divulga identitatea surselor lor de informatii

Iar legat de Porumbelul Fertilizer Provider – avertizor public, fără a mai aminti sentințe CEDO în acest sens, punctăm strict Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (libertatea de exprimare) al Curții Europeane a Drepturilor Omului în care se subliniază în mod repetat că articolul 10 protejează nu doar substanţa și conţinutul informaţiilor şi ideilor, dar şi mijloacele prin care acestea sunt transmise. Jurisprudenţa Curţii acordă protecţie extrem de extinsă, în special în ceea ce  priveşte confidenţialitatea surselor jurnalistice. „Protecţia surselor jurnalistice  este  una  din  pietrele  de temelie ale libertăţii presei (…). Absenţa unei astfel de protecţii ar putea descuraja sursele jurnalistice să ajute presa în informarea publicului pe teme de interes general. Ca urmare, presa ar putea fi incapabilă să joace rolul său esenţial de «câine de pază»,  iar capacitatea sa de a furniza informaţii precise şi de încredere s-ar  diminua  (…) Un ordin de  divulgare nu ar putea fi în conformitate cu  articolul 10 din Convenţie decât dacă este justificat de un interes public superior.” (Goodwin împotriva Marii Britanii).

In data de 2 martie 2000, Comitetul de ministri ai Consiliului Europei au adoptatRecomandarea nr. R7(2002) cu privire la dreptul ziaristilor de a nu divulga identitatea surselor lor de informatii. In acest sens in recomandarea mai sus citata se arata: Protectia surselor de informatii si principiile acesteia (Recomandarea nr. R7/2002), aspecte preluate parțial în legea Audiovizualului. 1 Consideratii generale. Protectia surselor de informatii presupune ansamblul de norma juridice, proceduri, structuri, prin care se garanteaza si asigura siguranta psihica, fizica, juridica, sociala, economica a sursei de informatii. In data de 2 martie 2000, Comitetul de ministri ai Consiliului Europei au adoptat Recomandarea nr. R7(2002) cu privire la dreptul ziaristilor de a nu divulga identitatea surselor lor de informatii.In acest sens in recomandarea mai sus citata se arata: ”Exercitarea de catre ziaristi a dreptului lor de a nu divulga sursele de informatii poarta cu sine indatoriri si responsabilitati, exprimate in art. 10 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.” Principiile privind dreptul ziaristilor de a nu-si divulga sursele de informatii prevazute de Recomandarea nr. 7(2002) sunt: – Dreptul ziaristilor de a nu divulga identitatea sursei. Legea si practica interna a statelor membre trebuie sa prevada in mod explicit si clar protectia dreptului ziaristilor de a nu divulga informatii prin care se identifica o sursa in conformitate cu art. 10 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si cu principiile stabilite in prezenta recomandare, care vor fi considerate standarde minime in vederea respectarii acestui drept…. Al treilea principiu este denumit “limite ale dreptului de a nu divulga”. Consideram ca mai corecta era formularea: “Exceptii de la dreptul de a nu divulga.” Dreptul ziaristilor de a nu divulga informatii prin care se identifica o sursa nu trebuie sa se supuna altor restrictii decat cele mentionate in art. 10, al. 2 al Conventiei (C.E.D.O.). Pentru a stabili daca un interes legitim de a divulga ce cade sub incidenta art. 10. al. 2 al Conventiei (C.E.D.O.), depaseste interesul public in a nu se divulga informatii prin care se identifica o sursa, autoritatile competente ale statelor membre vor da o atentie deosebita importantei dreptului de a nu divulga si predominantei acordate acestuia in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si vor putea obliga la o divulgare numai daca in temeiul aliniatului b, exista o cerinta de interes public si daca circumstantele au o natura suficient de importanta si de grava. Divulgarea de informatii prin care se identifica o sursa nu ar trebui considerata necesara decat daca se poate stabili in mod convingator ca: i – nu exista sau au fost epuizate de catre persoanele sau autoritatile publice care doresc divulgarea, masurile rezonabile care reprezinta alternative la divulgare (de pilda, probarea faptelor prin inscrisuri sau declaratii de martor altele decat ale sursei ziaristului); ii – interesul legitim de a divulga depaseste in mod clar interesul public de a nu divulga.  Al patrulea principiu este principiul dovezilor alternative la sursele ziaristilor. In cadrul procedurilor legale desfasurate impotriva unui ziarist pentru presupuse incalcari ale onoarei si reputatiei unei persoane, autoritatile trebuie sa ia in considerare, in scopul stabilirii adevarului, toate dovezile disponibile conform legislatiei procedurale nationale si nu ar trebui sa se solicite in acest scop divulgarea unor informatii care sa duca la identificarea sursei ziaristului.

Vrem a construi un Cluj curat și frumos….în care să existe o justă cheltuire a banului public și o transparență în cheltuirea banului public. Se poate acest deziderat când orice nebun depune o plângere penală împotriva oricui, plângere care apoi, în loc să primească un NUP de pe scaun, e luată și investigată în regim de urgență ?! Și nu e vorba aici de presă…Ci de cei care își doresc un Cluj limpede! Dar, în loc să pună umărul la acest lucru, ei mereu dau explicații în Dosare penale !

Oricum, una peste alta….Cluj, mon amour ! Unde în loc să se investigheze cu celeritate CINE FURĂ BANUL PUBLIC, se anchetează cu celeritate CINE, DE UNDE ȘI DE CE DEZVĂLUIE CUM SE CHELTUIE BANUL PUBLIC !

                                                                           Mihai PETEAN

Sursa: http://www.cotidiantr.ro/cluj-mon-amour%E2%80%A6vorbesti-de-cheltuirea-banului-public-de-la-aeroport-dai-cu-subsemnatul-la-procuror-83927.php#.V3YGFvl97gX

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>