Observator

APARAREA DREPTURILOR CONSUMATORULUI

{mosimage}Prevederile art. 2, pct. 2 din Ordonanţa Guvernului României nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, definesc termenul de „consumator”: „Consumatorul...
{mosimage}Prevederile art. 2, pct. 2 din Ordonanţa Guvernului României nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, definesc termenul de „consumator”: „Consumatorul – persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpără, dobândeşte, utilizează ori consumă produse sau servicii, în afara activităţii sale profesionale”. În situaţia în care nu sunteţi mulţumiţi de produsele livrate sau de serviciile prestate de operatorii economici, pe baza dreptului de petiţionare aveţi posibilitatea să vă adresaţi cu o petiţie (reclamaţie sau sesizare) autorităţii competente să vă rezolve problema. În temeiul art. 2 din Ordonanţa Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, “Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice”.
Până la depunerea reclamaţiei aveţi însă soluţia concilierii, respectiv de a vă adresa direct operatorului economic, reclamând nemulţumirea dvs., cu condiţia de a-i demonstra cu toate documentele probatorii, respectiv factură fiscală, bon fiscal sau chitanţă, contract, certificat de garanţie sau alte documente, după caz, că marfa sau serviciul de care sunteţi nemulţumiţi provin de la acesta. După demonstrarea provenienţei mărfii sau serviciului, aveţi următoarele drepturi legale: să cereţi înlocuirea produsului cu unul corespunzător, să solicitaţi repararea produsului defect sau să cereţi rezilierea contractului şi returnarea banilor.
Dacă operatorul în cauză este de bună credinţă şi este de acord să stingă litigiul prin înţelegere, va da curs solicitării dvs. şi, pe una din căile de mai sus, neajunsul cauzat dvs. va fi rezolvat.
În situaţia  – neplăcută dar curent întâlnită – în care nu se poate  ajunge la o înţelegere cu vânzătorul, prestatorul de servicii sau administratorul unităţii respective, după caz, atunci aveţi dreptul de a  depune o reclamaţie la registratura Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă sau puteţi expedia reclamaţia prin poştă  – cu confirmare de primire – către O.J.P.C. În oricare dintre cazuri, nu uitaţi să luaţi număr de înregistrare pe reclamaţia dvs., respectiv să păstraţi borderoul de poştă şi confirmarea de primire returnată semnată, prin care aţi trimis-o.
Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a rezolva în termenul legal prevăzut de O.G. nr. 27/2002 reclamaţia/sesizarea dumneavoastră cu condiţia ca aceasta să fie însoţită de toate documentele probatorii, respectiv factura fiscală, bon fiscal sau chitanţa, contract, certificat de garanţie sau alte documente, după caz, aşa cum am specificat mai sus. Termenul general de răspuns este, potrivit art.8 alin.1 din  O.G. nr. 27/2002 de 30 de zile: „Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.”
În situaţia în care nu sunteţi mulţumiţi de modul în care a fost rezolvată reclamaţia dumneavoastră de către oficiul teritorial la care a fost depusă sau acesta a răspuns peste termenul prevăzut de lege, aveţi dreptul de a vă  adresa în scris Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, pe adresa  B-dul Aviatorilor nr. 72, sector 1, sector 1, Bucureşti 011865.
Pe lângă actele normative mai sus amintite, vă enumerăm principalele acte normative în vigoare în materia protecţiei consumatorului:
1.Hotărârea Guvernului României nr. 748/2007 din 11/07/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 480 din 18/07/2007
2. Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28/12/2007
3. Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 224 din 24/03/2008.
4. Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 23/04/2008
5. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.305 din 18/04/2008
6. Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7/03/2008
7.   Legea nr. 449/2003 (r1) privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 347 din 06/05/2008.
8.   Ordonanţă de urgenţă a Guvernului  nr. 174/2008 din 19/11/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind protecţia consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 795 din 27/11/2008
    Enumerarea nu se doreşte exhaustivă şi vom reveni asupra acestor acte normative cu aplicaţii practice din jurispredenţă pentru a vă sprijini în demersurile  dvs. de apărare a drepturilor consumatorului prin aplicarea corectă a legii.
Un caz concret  de  corectă   aplicare   a   legislaţiei  în  domeniu  privind clauzele
abuzive în contractele de credit îl constituie Sentinţa civilă nr. 5766 pronunţată de completul de judecată în şedinţa publică din data de 17.10.2007 dosar nr. 5812/200/2007 Judecătoria Buzău – secţia civilă. Pe scurt, Valeriu Nicolae, profesor de istorie, a acţionat în judecată prin intermediul Oficiului Judeţean al Protecţiei Consumatorilor Buzău, Banca Românească la care avea un credit, pe motiv că dobânda a fost mărită discreţionar, invocându-se condiţiile pieţei. Clauza abuzivă prevedea posibilitatea creşterii dobânzii, unilateral, de către bancă, în funcţie de fluctuaţia pieţei financiare. Nu stabilea, însă, un indice concret, precum indicele de inflaţie sau dobânda de referinţă BNR. Judecătoria Buzău a dat câştig de cauză justiţiabilului, a dispus rezilierea contractului de credit cu repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului, hotărârea rămânând irevocabilă prin respingerea recursului de către Tribunalul Buzău.

Avocat Florentina ALBU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>