Dosar Justitiarul

ANI, ALICE ȘI CAPITALA CULTURALĂ EUROPEANĂ, ÎN ȚARA TUTUROR MINUNILOR

Din Islanda, în care un vulcan a devenit deodată activ, după două sute de ani de „hibernare”, ne-am pricopsit cu […]

Din Islanda, în care un vulcan a devenit deodată activ, după două sute de ani de „hibernare”, ne-am pricopsit cu uriaş nor de cenuşă care afectează toată Europa şi traversează România, ameninţându-ne cu particule toxice şi blocând călătoriile aeriene, ţinându-ne captivi la sol. Dar cel mai bulversant eveniment este, de departe, Decizia Curţii Constituţionale nr. 415 din 14.04.2010 prin care au fost admise parţial (conform Minutei) o serie de excepţii de neconstituţionalitate, clasificând două capitole – I şi VI – din Legea nr.144/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Constituţiei şi amputând astfel competenţele singurului organism oficial al României însărcinat să controleze averile demnitarilor ( www.hotnews.ro – 15 aprilie 2010). Mai precis, sunt declarate neconstituţionale dispoziţii generale ale Legii de înfiinţare a ANI, precum şi cel privind publicarea declaraţiilor de avere. Motivarea Curţii Constituţionale nu a fost încă redactată, ea urmând să fie dată publicităţii în perioada următoare.

Mass-media a început rapid investigaţiile, principalele publicaţii, emisiuni TV şi site-uri de ştiri dedicând spaţii sau timp de dimensiuni impresionante dezbaterii evenimentului. Ca întotdeauna în istorie, sursa conflictelor este „femeia”. „Cherchez la femme!”, vorba francezilor. De astă dată, locul vestitei „Elena din Troia” antică l-a luat un alt nume feminin, demn de lumea legendelor şi al poveştilor: „Alice„.Tărăşenia s-a petrecut prin admiterea de către judecătorii Curţii Constituţionale a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în dosarul fostului parlamentar Şerban Brădişteanu, în cazul căruia ANI a propus confiscarea sumei  de 3,6 milioane de euro.

Pentru că în România – „the land of choice” se poate orice, veţi fi stupefiaţi să aflaţi că Alice Drăghici deţinea, în septembrie 2008, atât calitatea de avocat al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea Agenţiei Naţionale de Integritate…! În această dublă calitate, mirosind de la o poştă a conflict de interese, Alice Drăghici a încercat să determine anularea investigaţiei inspectorilor de integritate asupra clientului său, fiind de notorietate scandalul presiunilor făcute asupra inspectorilor ANI. Urmare a acestor presiuni, preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a solicitat oficial Consiliului Naţional de Integritate în toamna lui 2008, să revoce mandatul lui Alice Drăghici. Numai că, cererii ANI nu i s-a dat curs şi abia în ianuarie 2009 Alice Drăghici şi-a depus mandatul, după aproape doi ani în care fusese membră a CNI.

În aprilie 2009, deci în urmă cu un an, Alice Drăghici atacă în instanţă activitatea de verificare a averii şi intereselor întreprinsă de ANI în dosarul Brădişteanu, contestând practic Legea 144/2007. La rândul său, ANI nu se lasă mai prejos. În iunie 2009, inspectorul însărcinat în această speţă, a eliberat un act de constatare prin care dispunea „sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Drăghici Alice Elena„. Sesizarea a fost motivată prin constatarea că „Numita a completat în declarația de avere din anul 2008 mai puţine bunuri decât deţine în realitate”. (http://www.evz.ro/ ,16 aprilie 2010). Şi iată cum, bătălia dintre Alice Drăghici, în calitate de avocat şi ANI s-a transformat stupefiant într-un război cu scop implicit personal, ale cărui urmări sunt devastatoare pentru o ţară întreagă în care corupţia a ajuns la rang de „lege”. Alice Drăghici nu ar fi reuşit însă performanţa de admitere a neconstituţionalităţii Legii 144/2007, fără concursul judecătorilor Curţi Constituţionale, care au suprimat cele mai importante atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Integritate. Astfel, Decizia Curţii vine în contextul în care, potrivit unor informaţii neoficiale, de câteva săptămâni inspectorii agenţiei verificau averile tuturor judecătorilor constituţionalişti în urma unei sesizări anonime. Şapte din cei nouă membri ai Curţii Constituţionale, mai puţin preşedintele Ioan Vida şi judecătorul Nicolae Cochinescu, urmau să fie verificaţi de ANI, întrucât pe numele lor a fost înregistrată, în urmă cu trei săptămâni, o sesizare referitoare la discrepanţe între declaraţiile de avere şi realitate (http://www.evz.ro/detalii/stiri/averile-demnitarilor-scapa-de-control-892431.html; 16 aprilie 2010).

Din ultimele date furnizate de surse oficiale, ANI a început, în urmă cu trei săptămâni, o anchetă care îi vizează pe magistraţii Curţii Constituţionale: Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Aspazia Cojocaru, Puskas Valentin Zoltan, Ion Predescu şi Acsinte Gaşpar, toţi membri în completul care a hotărât în data de 14.04.2010 admiterea excepţiilor de neconstituţionalitate prin care se restrâng redical atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate, care îi cerceta.
Prin urmare, şapte dintre cei nouă magistraţi s-au aflat într-un vădit conflict de interese, ei nu numai că au dat o sentinţă împotriva organismului care îi investiga dar, indirect, au pus capăt anchetelor care îi vizau. Mai mult, reprezentanţii ANI susţin că decizia Curţii Constituţionale a fost luată în secret, fără ca ANI să fie citată şi astfel să aibă posibilitatea să se apere.
„Din verificările preliminarii a rezultat o neconcordanţă între averile declarate oficial şi postate pe site-ul Curţii Constituţionale şi averile reale ale acestora. Concret, există nişte sume de bani plasate în conturi din ţară sau din străinătate care în mod ilegal nu apar înscrise în documentele oficiale”, susţin sursele EVZ. Sumele ţinute la secret, în pofida legii, sunt de ordinul zecilor de mii de euro. Horia Georgescu, secretarul general al ANI, a precizat că nu e pentru prima dată când legea de funcţionare a ANI este supusă controlului judecătorilor de la Curtea Constituţională, dar că până acum excepţiile de neconstituţionalitate invocate au fost respinse. „De fiecare dată până acum magistraţii au decis că ANI funcţionează în concordanţă perfectă cu prevederile Constituţiei. De două zile însă au descoperit că suntem în ilegalitate”, susţine Georgescu.   (http://www.evz.ro/detalii/stiri/magistrati-incompatibili-892517.html -17 aprilie 2010)

După ce judecătorii constituţionalişti au eliminat mai multe articole din legea de funcţionare, ANI devine practic, un organism cu rol de înregistrarea şi depozitare al declaraţiilor de avere şi de a-i amenda pe cei care întârzie să le depună. Mai grav, efectul neconstituţionalităţi ar fi, în opinia avocatei Alice Draghici clasarea respectiv închiderea dosarelor, după cum a declarat aceasta pentru Hot News: „Toate dosarele trimise în instanţă de ANI trebuie clasate şi toate dosarele trimise la instanţa de contencios administrativ trebuie închise”.

Printre principalele atribuţii ale ANI anulate, se înscriu următoarele:

inspectorii de integritate puteau verifica dacă există diferenţe între declaraţiile de avere şi averea dobândită de un demnitar.

în cazul în care inspectorul constata o diferenţă vădită (ce depăşeşte 10%) între averea dobândită şi veniturile realizate, acesta putea sesiza organele fiscale sau pe cele de urmărire penală.

actele întocmite în cursul procedurii de verificare puteau constitui mijloace de probă potrivit legii.

dreptul de a solicita instanţelor confiscarea unei părţi din avere sau a unui bun determinat.

dreptul de a face sesizări privind demnitarii care sunt incompatibili, sesizări care se depuneau la instituţiile abilitate după caz şi puteau duce până la destituirea din funcţie.

un alt articol declarat neconstituţional permitea ANI să facă publice declaraţiile de avere ale persoanelor care candidează pentru funcţia de preşedinte, pentru parlament, consilii judeţene sau primării.

Decizia Curţii Constituţionale a provocat imediat reacţii dure atât la nivelul societăţii civile, al Guvernului României, al puterii şi opoziţiei din Parlamentul României dar şi la nivelul Comisiei Europene. Întrucât, controlul averilor şi adoptarea unui mecanism eficient de verificare a declaraţiilor de avere a constituit o recomandare constantă a Uniunii Europene, de-a lungul procesului de aderare a României la UE, una dintre recomandările Grupului Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO), ca urmare a evaluării din 2005, a vizat expres necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.  Adoptând Decizia 2006/928/CE, Comisia Europeană a instituit, în decembrie 2006, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Una dintre cele patru condiţionalităţi din cadrul MCV se referă la „înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive.”

Adoptând Legea nr. 144/2007, România a dat curs recomandărilor şi deciziei de mai sus şi a pus bazele unei instituţii specializate în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor – ANI.

De precizat că, obligativitatea declarării averilor a fost instituită în România încă din anul 1996 prin Legea 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici. Declaraţiile de avere au devenit documente publice prin dispoziţiile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,
dar pârghiile de control erau dificil de aplicat, până la apariţia Legii 144/2007.

Ca efect al actualei Decizii a Curţii Constituţionale, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat în 16 aprilie 2010: „Nu am văzut decizia Curţii Constituţionale din România. Discutăm despre organizarea şi funcţionarea ANI aşa că nu voi specula pe baza relatărilor din presă. Vom aştepta să vedem decizia Curţii înainte de a da un răspuns detaliat. Ceea ce pot spune este că autorităţile române şi-au luat angajamentul de a garanta că ANI are capacitatea de a verifica bunurile, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de interese şi că este abilitată să emită decizii pe baza cărora să poată fi adoptate sancţiuni” „Comisia este încrezătoare că acest angajament va fi respectat” (citat de Mediafax)

Potrivit celui mai recent Raport al Comisiei, dat publicităţii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele au fost extinse: „Rezultatele încurajatoare ale Agenției Naționale de Integritate (ANI) au continuat în a doua jumătate a anului 2009″, se afirmă în Raport. În opinia preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, şi a secretarului general al Agenţiei, Horia Georgescu, Decizia Curţi Constituţionale a României privind ANI se va răsfrânge negativ asupra fondurilor europene acordate României şi asupra aderării la spaţiul Schengen.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu susţine într-un comunicat de presă că Guvernul va oferi sprijinul necesar Agenţiei pentru a-şi putea desfăşura activitatea: „Este foarte important să înţelegem că buna funcţionare a ANI este esenţială pentru îndeplinirea condiţionărilor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Potrivit celui mai recent Raport al Comisiei, dat publicităţii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse. Declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute până în prezent de către ANI şi are avea un potenţial impact negativ asupra mecanismului. Ţin să-i asigur pe partenerii europeni că Ministerul Justiţiei este perfect conştient de angajamentele asumate şi va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora” (http://www.evz.ro – 16 aprilie 2010).

Societatea civilă nu stă cu braţele încrucişate. Iniţiativa pentru o Justiţie Curată susţine într-un comunicat de presă că a luat act cu surprindere şi îngrijorare de Decizia Curţii Constituţionale : „Organizaţiile membre ale IJC consideră că o astfel de decizie este un uriaş şi grav pas înapoi în cadrul eforturilor de combatere a corupţiei şi de impunere a unor minime standarde de integritate în spaţiul public. Reamintim că în Raportul intermediar al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost evidenţiată activitatea Agenţiei naţionale de Integritate. Decizia Curţii Constituţionale pune sub semnul întrebării investigaţiile desfăşurate de ANI împotriva demnitarilor romani, indiferent de culoarea politică”. Organizaţiile semnatare ale comunicatului, în număr de 10: Academia de Advocacy; Societatea Timişoara; Grupul pentru Dialog Social; Centrul Roman de Politici Europene; Institutul pentru Politici Publice; Freedom House; Societatea Academică din România; SoJust;

Alianţa Civică şi Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei fac un apel hotărât la toate forţele politice responsabile, să asigure continuitatea instituţională şi funcţională a ANI, astfel încât aceasta „să îşi poată îndeplini menirea pentru care a fost creată: aceea de a asigura prevenirea şi combaterea conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate, controlul eficient al declaraţiilor de avere şi creşterea transparenţei în mediul public românesc”.

Pentru informarea corectă a cititorilor noştri prezentăm câteva din cazurile de demnitari controlaţi de ANI în ultima perioadă:

În 2009 ANI a înregistrat o realizare de referinţă, în urma sesizării a Agenţiei, instanţa a decis confiscarea a peste jumătate de milion de euro din averea fostului şef al aşa numitei „fabrici de permise de conducere Argeş”, Codruţ Vlăsceanu, acesta fiind judecat pentru corupţie. Tot în 2009 pe lista ANI au figurat Mircea Geoană şi Gigi Becali. Eugen Nicolăescu, fost ministru PNL al sănătăţii, a fost pus în ianuarie 2010, pe lista ANI pentru fals în declaraţii. Într-o situaţie similară fiind şi Sorina Plăcintă fost ministru PDL al tineretului. În februarie 2010, inspectorii Agenţiei l-au găsit incompatibil pe Mircea Dinescu, membru CNSAS, şi pe fostul ministru PDL al finanţelor, Gheorghe Pogea. Dosarul lui Marian Vanghelie, şeful PSD Bucureşti şi primar al sectorului 5, a fost trimis recent  de inspectorii ANI către Parchet, cu cererea de efectuare a cercetărilor pentru fals în declaraţii

După Decizia Curţii Constituţionale, aceasta fiind nepublicată, ANI şi-a continuat activitatea, sesizând în data de 16 aprilie 2010 Parchetul General, pentru săvârşirea de către deputatul PSD Robert Negoiţă a infracţiunii de fals în declaraţii, acuzat că, în 2009, nu a declarat venituri din 2008 în valoare de peste 180 de milioane de lei vechi, provenite din tranzacţii imobiliare.

Am lăsat la sfârşit un caz mai „delicat”, care priveşte cetăţenii sibieni, fiind vorba de edilul şef al burgului, primarul Klaus Werner Iohannis. La sfârşitul lui ianuarie 2010, inspectorii de integritate ai ANI au constatat starea de incompatibilitate, în care s-a aflat în perioada 2003-2004, primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, propus premier de către coaliţia PNL-PSD-UDMR în cazul în care aceasta câştiga alegerile din campania prezidenţială din 2009.

Publicaţia noastră a atras atenţia în repetate rânduri prin investigaţiile realizate şi concretizate în articolele publicate asupra importanţei declarării şi controlului averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, a unor cazuri de încălcare flagrantă a dispoziţiilor legale în vigoare, a îmbogăţirii nejustificate, a corupţiei.

Revenim cu această ocazie asupra articolului intitulat „ÎMBOGĂŢIŢII CAPITALEI CULTURALE EUROPENE SIBIU 2007” publicat de Departamentul de Investigaţii  în „Justiţiarul Sibian” în data de 15 septembrie 2008 şi în 21 octombrie 2008 în „Justiţiarul” naţional  – http://justitiarul.ro/investigatii/187.html

Vă redăm mai jos câteva pasaje din acest articol constituind sesizarea noastră de atunci şi de acum adresată organelor abilitate prin lege cu controlul averii demnitarilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control, în speţă Agenţia Naţională de Integritate, Curtea de Conturi, ANAF, DNA, în vederea asigurării exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, transparenţă, prin organizarea în mod unitar şi instituţionalizat a activităţii de control al averii dobandite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor respective şi a verificării conflictelor de interese, precum şi de sesizare a incompatibilitatilor:

„Aşteptate mai ceva decât Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a cărui paternitate şi-o asumă cu drept de autor – încă n-am înţeles dacă „autor” e Constantin Chiriac sau Fundaţia „Democraţie prin cultură” pe care o păstoreşte de ani buni pe meleagurile sibiene – declaraţia de interese şi declaraţia de avere pentru anul 2007 aparţinând sub proprie semnătură directorului general al Teatrului Naţional Radu Stanca Sibiu, Constantin Chiriac, direct situate sub incidenţa legii penale, ne dau de gândit sub multe aspecte.

Constantin Chiriac a fost în perioada premergătoare dar şi în cea de derulare a programului de importanţă naţională şi internaţională „Sibiu Capitală Culturală Europeană – 2007″, vicepreşedinte al Asociaţiei Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 – organism care a guvernat desfăşurarea programului amintit, dar şi fondurile aferente. A mai fost, în aceeaşi perioadă director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu – instituţie cu multe şi foarte costisitoare proiecte prezentate în cadrul capitalei culturale europene. Simultan a condus şi Fundaţia „Democraţie prin cultură” prin care au „curs” ori mai bine zis „s-au scurs”de asemenea multe din fondurile capitalei culturale.

Această triplă ipostază a lui Chiriac, evident născătoare de triplu conflict de interese, nu a deranjat se pare, pe mai marele său – primarul Klaus Werner Iohannis, care, şi el, era în acelaşi timp primar, ordonator principal de credite, dar şi preşedinte al Asociaţiei Sibiu CCES 2007.

În vârful piramidei – preşedinte de onoare – ministrul culturii şi cultelor, penelistul Adrian Iorgulescu a îndeplinit la rândul său simultan şi funcţia de ministru şi pe cea de preşedinte onorific al Asociaţiei Sibiu CCES 2007, şi pe cea de ordonator principal de credite pentru fondurile alocate Sibiului, fonduri despre care ne vorbeşte acum în anul electoral 2008 când candidează pe un post de parlamentar PNL de Sibiu, de parcă le-ar fi dat din propriul portmoneu…

De ce să ne mai mirăm că, secretar al Asociaţiei menţionate a fost numită doamna director executiv al Direcţiei economice a Primăriei Sibiu, Viorica Bândescu, care iată şi ea, semna pe de o parte pentru bani primiţi de Primărie de la bugetul de stat pentru desfăşurarea capitalei culturale, pe de alta pentru bani alocaţi de Primărie Asociaţiei Sibiu CCE 2007, iar într-o altă ipostază, semna pentru primirea banilor de la Primărie, de către Asociaţie. Şi, să nu uităm, a mai existat o ipostază, cea în care banii de la bugetul de stat sau bugetul local s-au „dus” tot sub semnătura d-nei Bândescu şi a primarului Iohannis către realizatorii de proiecte din programul Sibiu CCE 2007, prin veriga Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, diriguită de directorul Ovidiu Dragoman.

Gura târgului sibian zvonea despre organizatorii din Asociaţia Sibiu CCE 2007 că nu vor să se termine anul capitalei culturale cu fondurile lui atât de uriaşe, de nu va mai vedea Sibiul aşa ceva în veci de veci, fără să se aleagă fiecare cel puţin cu câte o casă…

Şi cum nu iese fum fără foc…Zis şi făcut. Primarul Iohannis, preşedintele Asociaţiei s-a ales în anul 2007 cu…două case în familie, în Sibiu pe strada Măgura la numerele vecine 9 şi 11, pe din două cu soţia. Directorul executiv Viorica Bândescu, secretarul Asociaţiei şi-a construit şi dumneaei o casă tot în 2007, în Sibiu pe strada Podului la nr.44, pe din două cu fiica.

Vicepreşedintele Asociaţiei Sibiu CCE 2007 – Constantin Chriac a luat însă frişca de pe tort, având, potrivit propriilor declaraţii, cele mai multe „realizări” materiale în urma bănosului an cultural.”

………………………………………………………

„Depăşim « interesele » şi ajungem la declaraţia de avere a d-lui actor director Chiriac. Poartă acelaşi număr de înregistrare şi aceeaşi dată ca şi declaraţia de interese. La capitolul « Terenuri » directorul general al Teatrului Naţional Radu Stanca declară proprietatea în cotă de ½ cu soţia a unui teren intravilan în Ocna Sibiului la nr.30 în suprafaţă de 800 mp, cmpărat în anul 2003 cu 3.000 de lei noi, 3o de milioane de lei vechi pe atunci. Mai apare şi un alt teren intravilan, de această dată în Sibiu, cumpărat, fireşte ( !) în anul 2007, pe str. Florilor la nr.11, în cotă de ½ cu soţia. Fiind anul capitalei culturale, bineînţeles că şi banii au fost mai mulţi, respectiv 30.000 de lei noi, adică 300 de milioane de lei vechi. Terenul are o suprafaţă de 300 mp.

La capitolul « Clădiri » directorul Chiriac declară proprietatea în cotă de ½ cu consoarta dumnealui, a nu mai puţin de două case de locuit şi o garsonieră. Garsoniera –  la care are adresa şi fundaţia mai sus-amintită – a cumpărat-o domnul Chiriac în anul 1991 când era doar « un actor grăbit » sa izbândească în viaţă. La « case de locuit » s-a cam avântat însă, de când este director la o instituţie publică de spectacole, bugetară şi are salariu de…bugetar, adică din anul 2000. A reuşit să cumpere una în anul 2003 în Ocna Sibiului nr.30 – unde are în proprietate şi terenul intravilan, cu 7.000 de lei noi, mai pe înţelesul nostru, 70 de milioane de lei vechi. Scrie el, dl. Chiriac « casă de locuit (părinţii) » de parcă s-ar afla în proprietatea acestora, nu a lui şi a nevestei Taniuşa. Dar, deh ! Poate se păcălesc contribuabilii ! Acum, ţineţi-vă bine, urmează realizarea lui materială cea mare, în anul 2007 : proprietatea unei « case de locuit » pe str. Florilor nr.11 în Sibiu, în suprafaţă de 150 mp şi care l-a costat 270.000 de lei noi, respectiv 2,7 miliarde de lei vechi…Măi, să fie ! Adică primarul, cel dintâi om al oraşului abia a reuşit să cumpere în 2007 două case pe  una din străzile rezidenţiale ale Sibiului cu numai 1 miliard de lei vechi, directoarea Bândescu îşi construieşte tot în 2007 casă nouă cu 1,3 miliarde de lei vechi şi Costache al nostru dă aproape 3 miliarde pe o casă de peste Cibin…Iar nu-i ceva « cuşer » aici… !

Oricum, om strângător cu nevastă econoamă – şi, atenţie : casnică ! – directorul general de la « Radu Stanca » nu a avut nevoie – deşi e salariat bugetar – de nici un leu împrumutat de pe la bănci ca să-şi cumpere casele şi terenurile. Ba, dimpotrivă, la capitolul « Conturi şi depozite bancare » interpretul magistral al rolului lui Nilă Moromete, ne …dă pe spate, de-a dreptul ! Ingineriile sale financiare depăşesc orice închipuire, dacă a reuşit să facă depozite bancare în şase bănci fără a înstrăina vreo proprietate, doar din salariul de director care, după cum declară «nu se auto-plăteşte şi pentru rolurile de actor ».

Să vă împărtăşim, şi dvs. cititorilor, cum stă dl. Chiriac la capitolul depozite bancare, nu înainte de a vă preveni că, probabil din motive de « siguranţă » nu a declarat nici anul creării depozitului bancar, nici valuta în care îşi ţine economiile:

Banca Transilvania        – 128.909

Banca românească         –   47.389

BRD                          –   29.077

ING                           –   19.200

BCR                          – 504.802

BCR acţiuni                 –   63.000

Alpha Bank                  –   28.711

Dacă ne apucăm noi să adunăm aceste sume considerând că sunt exprimate în lei noi, ajungem la fantastica valoare de 821.088 de lei noi, respectiv 8,2 miliarde de lei vechi !!! Acum, chiar că ni s-au tăiat picioarele ! Când şi mai ales cum a strâns domnul director general Chiriac toţi banii ăştia ? În 2007 ? De opt ani de când lucrează ca director de teatru pe salariu de bugetar local  şi povesteşte tuturor că a vizitat peste 90 de ţări – pe banii ministerului culturii şi cultelor, asta v-o spunem noi – nu avea cum să facă aceste economii, având în vedere că şi-a luat două case şi două terenuri şi nu are nici un împrumut ! Vă mai spunem că dumnealui şi-a trecut şi părinţii şi nevasta în întreţinerea proprie… O fi dat de … « lampa lui Aladin » !? ”

………………………………………………………..

Interesant de cercetat pentru organele abilitate, semnalăm că în Declaraţia de avere a lui Chiriac înregistrată la Primăria Sibiu sub nr.125002/15 iunie 2009 pentru anul 2008, acesta completează la cap. II BUNURI MOBILE pct.2 « Bijuterii, tablouri, obiecte de artă »  dobândite în perioada « 1989-2009 » în valoare estimată de  « 20.000 euro ». Nu ar fi nici o problemă dacă aceste « bijuterii, tablouri , obiecte de artă » ar fi fost cuprinse şi în Declaraţia de avere din anul 2008 aferentă anului 2007, dar în aceasta nu sunt declarate, fiind barat tabelul respectiv. Precizăm că ultimul paragraf al formularului prevede sub semnătura lui C. Chiriac : „Prezenta declaraţie constituie act public si răspund pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate”.

Concluzia este că domn’ Costache are toate motivele să dea cu subsemnatul sub răspundere penală şi pentru aceste bunuri nedeclarate în anul anterior.

Se mai impune o clarificare a organelor abilitate, cu privire la declaraţia de avere a acestui director de instituţie publică: unde îşi declară Constantin Chiriac veniturile din drepturi de autor şi drepturi conexe de autor obţinute în urma turneelor efectuate cu spectacolele Teatrului pe care îl conduce şi din „one man show-urile” pe care le susţine în străinătate ?

Continuăm spicuirile din articolul „ÎMBOGĂŢIŢII CAPITALEI CULTURALE EUROPENE SIBIU 2007” cu un alt director de instituţie publică…culturală:

„Mai modest în « realizările materiale» aferente anului 2007, directorul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, Ovidiu Dragoman şi-a completat cinstit declaraţia de interese înregistrată la Primăria Sibiu sub numărul 122851/12.06.2008, cu firma M.D.C Group SRL la care este acţionar în proporţie de 50% şi Asociaţia Aşezămintelor Culturale din România, la care este vicepreşedinte.

În declaraţia de avere, directorul Ovidiu Dragoman declară la capitoul „Terenuri” două fâneţe în suprafaţă de cca 3.000 mp la Sibiel, obţinute prin donaţie în anul 2004. La capitolul « Clădiri », un apartament de bloc cumpărat în anul 2001 în cotă parte de ½ cu soţia pe str. Alba Iulia nr.79/24 în valoare de 164.002,5 lei noi.

Anul 2007 a fost însă benefic şi pentru dl. Dragoman, că doar prin Casa de Cultură a Municipiului Sibiu au circulat fondurile şi proiectele ! S-a ales cu o maşină nouă Renault, cumpărată. O fi în rate ? Căci de credit nu poate fi vorba, întrucât nu e declarat. Iar veniturile familiei sunt declarate ca fiind obţinute doar de dl. director, respectiv 18.641 de lei noi, aproximativ 15 milioane de lei brut venit lunar…Nu prea se justifică banii de maşină nouă, domnule Dragoman ! V-a împrumutat Chiriac « lampa lui Aladin » ?? „

Datele prezentate mai sus constituind rezultate absolut nefireşti pentru creşterea în progresie geometrică a averilor unor conducători şi organizatori ai Proiectului Naţional „Sibiu Capitala Culturală Europeană 2007″ desfăşurat şi plătit din banii publici ai bugetului naţional şi ai bugetului local al Sibiului, justifică punctul nostru de vedere privind susţinerea eforturilor de combatere a corupţiei şi de impunere a unor minime standarde de integritate în spaţiul public românesc. Pentru că, stimaţi cititori, din acel buget la care noi cetăţenii am contribuit cu plata de taxe şi impozite, aceşti „bugetivori” s-au îmbogăţit ei, familiile lor şi apropiaţii (cumetrii, fini, prieteni şi parteneri) asigurându-şi bani albi pentru zilele negre care au venit odată cu criza, în timp ce majoritatea contribuabililor au sărăcit şi nu au bani pentru traiul de pe o zi pe alta.

În numele colectivului redacţional şi al cititorilor, publicaţia noastră solicită şi susţine Guvernul să înainteze de urgenţă Parlamentului o propunere legislativă privind punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei României, care să corecteze neajunsurile legislative privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât dispoziţiile legii să fie în deplin acord cu standardele europene privind procedurile jurisdicţional-administrative şi protecţia drepturilor individuale precum şi cu prevederile constituţionale şi să nu existe riscul ca rezultatele verificărilor să fie declarate nule ca urmare a imperfecţiunilor legii. 

Ne raliem factorilor de opinie alături de care ne declarăm preocupaţi de situaţia gravă în care se află Agenţia Naţională de Integritate, instituţie fundamentală pentru lupta împotriva corupţiei, dar şi statul roman, în pericol de a nu putea îndeplini una dintre condiţionările stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi susţinem necesitatea existenţei în România a unei instituţii de combatere administrativă a corupţiei prin managementul şi controlul conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi necesitatea existenţei unui control centralizat şi eficient al averilor celor care exercită funcţii şi demnităţi publice.

 

Doina DAMIAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*