De când a fost băgat în faţă, la înaintare, de către şefii lui din masoneria internaţională şi serviciile secrete germane, primarul sibian aşa-zis „neamţ",  deşi este departe de „modelul german", a devenit vizibil pentru întreaga Românie, dar şi la nivel european, mai ales că presa germană şi austriacă i-au ţinut isonul în toamna anului trecut, când cu „proiectul Iohannis" al lui Che Gargara, cel care se dă liberal sub numele de Crin Antonescu.

Gest provocator fără precedent în Uniunea Europeană

În data de 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul" Hans Klein) din totalul de 23.

Doar un individ diabolic şi cu tupeu nelimitat putea să sucească minţile oamenilor în aşa hal, încât să convingă o parte a românilor să-şi rişte economiile de o viaţă la un dubios fond de investiţii. Asta a făcut escrocul Sorin Ovidiu Vântu, cu al său F.N.I..! Prin intoxicarea populaţiei cu reclame mincinoase, acesta a devenit suficient de convingător şi a reuşit să-i sărăcească pe naivi în folos propriu. Au profitat şi alţi „rechini", susţinători ai uriaşei escrocherii, ticăloşi care şi-au clădit averea pe suferinţa celor înşelaţi. Păcăliţilor, le sună şi azi în urechi sloganul „Poţi să dormi liniştit, F.N.I. lucrează pentru tine", al reclamei făţarnice difuzate non-stop şi ostentativ pe toate posturile de televiziune în urmă cu zece ani. O minciună, repetată la nesfârşit, are toate şansele de a fi percepută ca un adevăr axiomatic. Urmarea? Cei traşi pe sfoară şi-au pierdut somnul pentru multă vreme, iar F.N.I. i-a „lucrat" atât de bine că au rămas cu buzele umflate, după ce prin buzunare le-a suflat „vântu".

„Fraţii" Presecan s-au specializat  în pocirea arhitectonică a Sibiului

Încadrarea cuvântului „fraţii" între ghilimele este urmare a faptului că atunci când se discută despre clanul Presecan, nu-i musai ca vreunul dintre membri să aibă acest nume în acte, pentru ca apartenenţa la această comunitate, formată din oameni legaţi între ei prin relaţii de rudenie şi religie, să fie vizibilă la prima vedere. Aceştia sunt „fraţi" fiindcă acesta este apelativul pe care-l folosesc între ei, toţi fiind credincioşi baptişti. Nu este nimic rău în credinţa acestora, deoarece fiecare este liber să-şi aleagă cultul religios şi biserica pe care să o frecventeze, mai ales că aceste culte religioase s-au înmulţit ca ciupercile după anul 1990 şi „oferta" spirituală este multiplă, deşi Dumnezeu este unul singur!

Omagii ca în comunism, doar slăvitul este altul. Ziarul „Tribuna", cel care îl preamărea periodic pe Nicolae Ceauşescu, a păstrat stilul slugarnic chiar dacă l-au înlocuit pe „cârmaciul" României cu un dictator local. Linguşirea naţionalistă a devenit cosmopolită, cel periat aparținând unei minorităţi etnice, dar tot pupat în cur se numeşte, atât pe românește, cât şi pe săseşte! După ce pe data de 13 iunie, ziua în care s-a născut primarul providenţial al sibienilor, a apărut un articol prin care Klaus Iohannis era adulat, iată că şi în 18 iunie, după doar cinci zile, s-a repetat aceeaşi linguşeală josnică, cu ocazia împlinirii a „zece ani de împliniri măreţe" în fruntea Sibiului. La halul în care arată străzile din oraş, cu gropi în asfalt, şantiere abandonate şi lucrări întârziate, dacă primar era un român, atunci să fi văzut critici acide în presa sibiană!

Iată ce scriam noi  în „Justiţiarul sibian" din luna martie a acestui an: „Casa lui Iohannis păzită pe banii sibienilor, chiar şi când acesta a fost în concediu! După aşa-zisa „scrisoare de ameninţare", primită de primarul Sibiului la începutul lunii decembrie a anului trecut, Poliţia Comunitară păzeşte non-stop una din multele case ale „premierului" de o noapte. Este vorba de imobilul în care şi locuieşte primarul minune, situat pe strada Bâlea. Zi şi noapte, casa este păzită de doi poliţişti comunitari, plătiţi din banii contribuabilului sibian.

Iată doar câteva titluri din mass-media, după decizia Curţii de Apel Alba Iulia, privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis: „Iohannis a învins ANI: Nu este incompatibil" (Realitatea TV), „Klaus Iohannis învinge ANI. Curtea de Apel Alba Iulia a anulat constatarea agenţiei" (TV - net.ro), „Primarul a câştigat procesul cu ANI. Iohannis bucuros de decizia de la Alba" (Ora de Sibiu), „Johannis a câștigat procesul cu ANI" (Turnul Sfatului). După cum vedeţi acesta este un învingător perpetuu, aşa cum l-a obişnuit presa care i-a fost permanent favorabilă şi servilă. De ce?

În sfârşit, după trei adrese depuse de către revista noastră la sediul central al D.N.A.-ului, aceştia au binevoit să ne răspundă. Răspunsul la solicitările noastre este semnat de chiar „celebrul" procuror, şef de secţie, Doru Ţuluş, cel acuzat , nu doar de noi, că ocroteşte infractorii cu ştaif prin tergiversarea cercetării dosarelor acestora, până la salvatoarea prescriere. Probabil că domnul procuror a găsit de cuviinţă să răspundă, după zece luni de la prima adresă!, fiind motivat de un pasaj al ultimei cereri a noastre. Cităm: „Nu aţi binevoit să ne răspundeţi la cele două solicitări anterioare, deşi conform Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, aveaţi obligaţia să ne comunicaţi chiar şi refuzul, cu motivarea de rigoare! Dacă nici acum nu ne răspundeţi, dat fiind faptul că această este deja a treia solicitare pe care v-o adresăm cu acelaşi scop, o să vă acţionăm în instanţă, conform articolului 22, pct. 1, din Legea 544/2001."

Solidaritatea indivizilor angrenaţi în acte de corupţie este veche şi a apărut odată cu organizarea statală şi moneda. Aceştia, comparativ, sunt la fel de solidari ca şi politicienii aflaţi acum în opoziţie, cei care zbiară azi despre chinurile la care supune Guvernul populaţia prin măsuri de austeritate, deşi datorită lor, a socialist-democraţilor şi a liberalilor, s-a ajuns în situaţia aceasta limită. Ei au scufundat România în haos economic, deoarece ei au condus-o, din 1990 până în anul 2008 ! Ei, pesediştii şi liberalii, au dat pe nimic economia românească străinilor, încasând comisioane uriaşe şi adunând averi colosale!

În municipiul Sibiu, pe strada Livezii, la numărul 46, se află sediul tipografiei germane „Honterus", Nu departe, pe aceeaşi stradă la numărul 55, găsim şi Clubul Economic German. Acest „club", la fel de exclusivist ca şi organizaţia neonazistă F.D.G.R., este cel care hotărâse candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din anul 2010. Decizia a fost luată la întâlnirea de la Biertan din vara anului 2007, când s-a prezentat şi sloganul de campanie electorală: „Pentru ca România să arate ca Sibiul!".  Iohannis a renunţat „pe ultima sută de metri", atunci când emisarii preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu, candidat şi el la aceleaşi alegeri,  au fluturat, pe la nasul luat la purtare de primarul sibian, posibilitatea trimiterii în instanţă a dosarelor penale ale acestuia, aflate în stand-by pe la D.N.A şi alte parchete.

Dacă în prezent utilizarea salutului nazist constituie o infracţiune penală în Germania şi Austria, pedepsită cu până la trei ani de închisoare, la noi sigur este permis, din moment ce Judecătoria Sibiu a dat curs cererii Forumului Democrat al Germanilor din România, legalizând oficial calitatea acestuia de succesor al grupului Etnic German din România, organizaţie nazistă din al Doilea Război Mondial. În fiecare an, pe data de 13 iunie, „poporul sibian" îl sărbătoreşte pe führerul local cu ocazia aniversării zilei sale de naştere. Klaus Werner Iohannis s-a născut în această zi, în anul de graţie 1959. Dacă unora numărul 13 le poartă ghinion, nu acelaşi lucru se poate spune despre primarul sibian, care la  finalul anului trecut a fost la un pas de funcţia de prim-ministru, pe care - ciudat! - acesta o numea „job", de parcă ar exista profesia de... premier!

În toamna anului 2008, în mijlocul Festivalului Naţional de Teatru, Cristian Tudor Popescu care se deplasase la Sibiu împreună cu fiii săi special pentru spectacolul « LULU » pus în scenă la Teatrul Naţional Radu Stanca, publica în ziarul Gândul din data de 10 noiembrie 2008, articolul şoc  « Monstrul obosit ».

CĂTRE

• Primarul Municipiului Sibiu, d-nul Klaus Werner Iohannis - ordonator principal de credite bugetare
• Prefectul Sibiului, d-nul Constantin Trihenea
• Guvernul României, d-nul prim ministru Emil Boc
  Scrieti comentariu (0 Comments)

Spuneam, în numărul trecut, că Gheorghe Sandu, creatorul şi administratorul societăţii comerciale „INSIB", deşi fără prea multe studii, a ştiut să-şi întemeieze un sistem de relaţii în „lumea bună" a Sibiului. Fostul maistru electrician realizase, din start, că fără conexiuni cu oameni influenţi nu are şanse să dezvolte viitoarele afaceri. La fel, acesta a anticipat şi viitoarele litigii comerciale sau procese de natură penală sau civilă. Pentru a-şi asigura succesul în instanţele sibiene, Sandu a găsit o metodă ingenioasă menită să-i asigure liniştea, fără ca să planeze asupra sa suspiciunea traficului de influenţă. A angajat ca jurist, la „INSIB", pe fiul unui cunoscut judecător de la Tribunalul Sibiu.

Mă numesc Necşoiu Lucian, cu domiciliul în municipiul Constanţa, fost angajat al S.C. „Atlassib" S.R.L. şi vreau să va aduc la cunoştinţă multiplele abuzuri îndreptate asuprea mea, dar şi asupra celorlalţi colegi, atât pe perioada în care am fost angajat, dar şi după aceea. Au fost mai multe abuzuri pe timpul cât eram salariat dar totul a culminat în primăvară anului 2009, când în trei curse am fost oprit la Padova. Unul din şoferi conducea două  programe, practic  toată noaptea, pentru că era dispoziţie ca unul din şoferi să fie reţinut la Padova.

Reporter: La o conferinţă de presă din prima parte a anului, dl. rector Oprean a afirmat că dumneavoastră şi cu dl. profesor universitar doctor Emil Popa sunteţi „uscături". Aflu că şi în discuţii cu diverse persoane, afirmă aceleaşi lucruri. Cum apreciaţi afirmaţiile domnului  rector Oprean privitoare la persoana dumneavoastră?

Corvin Lupu: Am să vă fac un scurt comentariu, deşi am impresia că îi dăm prea multă atenţie acestui personaj numit Oprean, chiar dacă el ocupă ilegal funcţia de rector al Universităţii. Am aflat şi eu dintr-un articol, apărut în alt ziar, că a făcut această afirmaţie.

Motto: „Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva mi-a dat peste mâini".

Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi este considerat cel mai mare sculptor român şi este, cu siguranţă, cel mai cunoscut la nivel planetar. A adus contribuţii covârşitoare, pe plan mondial, la înnoirea limbajului artistic prin abordarea avangardistă a viziunii tridimensionale în artele plastice. El este cel de-al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi, născut la data de 19 februarie 1876 în Hobiţa Gorjului. Sculpturile lui Brâncuşi au constat, la începutul carierei sale, mai ales în reprezentări clasice ale formei umane. În timp, a preferat să combine partea geometrică cu ceea spirituală în lucrările sale, eliberând sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii. A căutat absolutul de-a lungul timpului în lucrările sale, fapt dovedit prin însăşi opera „Coloana infinitului".